| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Muzeul cu nemÄrginiri al poetuluiBucur DemetrianPoetul Florea Miu se oglindeĆte Ăźn versurile sale. La maturitate, el se oferÄ privirii, iscodirii, el, omul locuind poetic, descriind o frunzÄ cum ai descrie un templu ("templu e aceastÄ frunzÄ") sau acceptĂąnd cu resemnare marginea, Ăźnchiderea, absurdul existenĆŁei. Poezia lui Florea Miu uneĆte eul poetic Ći cel biografic. De la primul volum, Jocuri Ăźn piatrÄ, 1972, spre Muzeul cu nemÄrginiri, 2006, parcurgem un traseu pĂąndit de contradicĆŁii, cu deschideri Ći replieri interioare sau cu Ăźnchideri dureroase. Eul biografic este desprins parcÄ din mantaua lui Cehov, retractil, solitar, cu explozii sentimentale, euforice, urmate de tÄceri imprevizibile sau de rÄbufniri fulgurante. Franciscanismul de altÄdatÄ se risipeĆte, titlurile din trecut: Rostire Ăźn gĂąnd, Lanul de grĂąu, PasÄrea de sidef se schimbÄ, oferind partea cealaltÄ, negrul de fum sau Muzeul cu nemÄrginiri, unde umbra lui Arghezi pĂąndeĆte necontenit Ći sparge starea de Ăźncremenire, muzeul Ăźn care existenĆŁa se opreĆte, ĂźnchisÄ Ăźntr-un chenar, Ăźntr-o ramÄ. Greu de pÄtruns, vulnerabil, contradictoriu, locuit de voci angelice sau de tensiuni umorale, ieĆind din constrĂąngerile sociale cu discreĆŁia fiinĆŁei explodĂąnd doar Ăźn faĆŁa oglinzii sau a paginii albe, Florea Miu este un poet autentic. Printre puĆŁinii care nu privesc Ăźn afarÄ Ći nu tĂąnjesc dupÄ ĂźnregimentÄri himerice. El rÄmĂąne ce-a fost. Un modernist care nu poate alunga biografia, confesiunea Ći nu poate accepta impersonalitatea discursului poetic. TrÄieĆte intens, Ăźntr-o recluziune interioarÄ, sceptic Ći auster, Ăźn chilia populatÄ cu nemÄrginiri a fiinĆŁei sale, privind Ăźn sine, scormonind necruĆŁÄtor, fericit cĂąnd ajunge la un strat metaforic, la un cuvĂąnt dÄruit ipocritului cititor. FiinĆŁa de hĂąrtie Ći cea pe care o atingem cu iubire sau dispreĆŁ comunicÄ. Ăn acest oraĆ al zborurilor frĂąnte, al aparentelor victorii zgomotoase, triumfÄtoare, este nevoie de gestul sisific al poetului. De muzeul sÄu cu nemÄrginiri, de chilia sa purtÄtoare de luminÄ. Ći nu pot sÄ nu mi-l Ăźnchipui pe Florea Miu, acum, la maturitate, Ăźn Craiova speranĆŁelor Ći dezamÄgirilor noastre, fericit. |