Festivalul Național de Literatură Sensul iubirii la cea de-a XII-a ediție
Ioana Dinulescu
Timp de trei zile, 6,7,8 iulie a.c., municipiul Drobeta Turnu-Severin a fost din nou, la concurență de astă dată cu municipiul Focșani, o capitală a literaturii române contemporane. Cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național de Literatură Sensul iubirii, organizat sub egida prestigioasă a Uniunii Scriitorilor din România, de către Centrul Cultural Județean Mehedinți (directoare: doamna Emilia Mihăilescu), Casa de Cultură a municipiului Drobeta Turnu-Severin, după un proiect al Fundației Alice Voinescu (fondatoare: scriitoarea Ileana Roman) a reunit sub auspiciile literaturii contemporane de autentică valoare scriitori din București (prozatorul Marius Tupan, director al revistei Luceafărul), Timișoara (scriitorul Robert Șerban, director al Editurii Brumar), Craiova (Ioana Dinulescu, Florea Miu, Ion Maria, Jean Băileșteanu), Târgu-Jiu (Valentin Tașcu, Andrei Novac), iar de peste Dunăre, poetul Mihailo Vasilievici din Kladovo (Serbia). Au fost așteptați să vină D.R. Popescu și Șerban Foarță, care din diverse motive n-au răspuns așteptărilor. Au fost pe lista invitaților de onoare, dar n-au putut participa din... rațiuni teritorial-administrative (viza la graniță): poeții Petru Cârdu, Vasile Barbu, Nicu Ciobanu din Serbia, în timp ce poetul și criticul literar Paul Aretzu a greșit trenul care l-ar fi adus la Turnu-Severin, la Palatul Theodor Costescu, ajungând la Focșani, unde erau omagiate unele dintre doamnele literaturii române contemporane.
Dincolo de aceste frustrări pe care le-am resimțit cu toții, cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național de Literatură Sensul iubirii s-a desfășurat sub semnul dezbaterii Literatura de frontieră (nn: frontieră fizică), pe care chiar inițiatoarea ei, scriitoarea Ileana Roman, a denumit-o mai... literar și chiar mai cuprinzător din punctul de vedere al semnificațiilor social-literare Cum să treci Dunărea?
Consensual, juriul prezidat de scriitorul Marius Tupan (membri: Ioana Dinulescu și Emil Albișor) a decernat următoarele premii: Opera Omnia scriitorului Valentin Tașcu, Opera Prima poetei Monica Patriche (pentru volumul Darul de nuntă), Premiul pentru Poezie lui Petru Cârdu, Premiul pentru Proză lui Sorin Vidan. Au mai primit premii pentru volume apărute relativ recent: Valeriu Armeanu, Florea Miu, Ion Șerban Drincea, Mihai Antonescu și Valeria Sitaru. S-a hotărât și publicarea cu sprijinul financiar al Centrului Cultural Județean Mehedinți a două cărți aflate în manuscris: Nu, acesta nu sunt eu, versuri de Mihailo Vasilievici și Provocări la lectură, recenzii critice de Constantin Stana. Au fost acordate diplome de excelență următoarelor reviste de cultură: Libertatea din Pancevo, cu ocazia rotunjirii a 60 de ani de apariție, Răstimp din Turnu-Severin și Antares din Galați, la 10 ani de apariție neîntreruptă. O diplomă pentru mecenat i-a revenit domnului Ion Sârbulescu.
Dintre oficialități, a fost mereu prezent domnul profesor Gheorghe Florescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Mehedinți.
O prezență cu totul aparte în festival a constituit-o grupul de intelectuali din Petrila, al cărui lider este graficianul Ion Barbu. Ei au prezentat foto-filmele: Cercul artiștilor dispăruți, Poezia la zid, la porțile albastre ale...orașului Petrila. O privire din interior am putea spune, sarcastică și emoționantă totodată, asupra unui spațiu geografic-social devenit, prin grija partidului comunist român, o autentică enclavă a dezolării, a lipsei de speranță. Cu toate acestea, chiar existența grupului de intelectuali (profesori, arhitecți, ingineri) care luptă cu armele artei împotriva unei realități cenușii, reprezintă o speranță pentru cei mai tineri locuitori ai Petrilei, ucenicind la anii fragezi pe băncile Școlii generale Ion D Sîrbu.
|
|