| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
poeme nouãMihai ENEmatinală (pastel) dimineața ca foșnetul unei rochii franjuri oranj după urechea afonă cochilia unei întâmplări vineri când se sparg ceștile la toartă. marea întâlnire epopeea chibriturilor unde voi fi mâine sau poate azi crusta zilei ce îmi apasă cu degetul ei de catifea timpanul. mai e puțin cornul se lasă înghițit în noaptea cafelei zorile cu cremă de șampanie vor sosi precis mai târziu. arheologie miercuri paharul cu zimți albaștri cobor din aproape în aproape vinul ars de soare curând va înnopta din obișnuință. pe margine sunt doar și atât rujul tău mi-e prieten numai mie clarobscurul mi-a învelit gândurile într-o batistă maro. rendez-vous pentru puțin și-atât nu-i cu putință să alint peste liniile de fier forjat fete concrete mă presimt. ecourile ce-au fost mai sunt frânghiile cu rufe de buzunar vor veni nopțile în cariocă de care nici n-am habar. stamba și tu o dată cu ea după geamurile cu plasture vor fi tăceri apoi cineva va descheia un nasture. schimbarea la haine de-abia o dantelă cât o boabă de strugure stoarsă peste pielea rotundă,-n caro, sub pielea tocmai întoarsă. de-abia o eșarfă cum o garoafă dosită-ntre sâni pe gâtul ei șarpe maro se-ofilește de săptămâni. matinală pe geamul de lapte un gând la ore meschine în zori evapor fumul unei nicicând albe fumate țigări întors într-o clipă un nerv se zbate ca ochiul întors peste pervazul de praf un trup de suflet am tors. nimic nu face nimic pe rugul ferestrei în două tăiat de un braț singuratic mă las pentru o clipă vouă. fugit… de cretă pe creierul meu insigne din lupta amară să fug în căldura amiezii sub băncile-așezate-ntr-o doară. de plastic in folio rupt – o apă se-neacă-n pavaj – de umbra cu care m-asemăn m-aștern pe deasupra drept gaj. la paradă sub noaptea oranj mă aplec prin fumul țigării de foi cu tălpile-o să vin, o să trec prin urme mai vechi și mai noi. să strâng fără voie colaje pe linia pornită din palma de umbre de abataje- nsoțit în vârtejuri de-a valma. aprins peste tot e un gând ghicit nu destul o să cadă cum va fi iarăși curând vom vedea. la paradă. |