Am mâncat mere roşii cu Elena Ştefoi, din grădina casei memoriale „Nicolae Labiş”, la Mălini, am fost, deci, la Festivalul de poezie de la Suceava, Fălticeni şi Mălini, organizat de Veronica Steiciuc. Apoi, cu prilejul sărbătoririi revistei din Alba Iulia, Discobolul, director de onoare Ion Pop, aflată la un sfert de veac de la apariţie, invitat de Aurel Pantea şi de echipa sa, am admirat farmecul arhaic al casei părinteşti a lui Blaga, fotografiile vremii, sala recentă de colocvii, aflată pe locul fostei şuri a familiei, şi am căutat nucile căzute pe jos din grădina, largă ca o metaforă din Poemele luminii, a poetului din satul Lancrăm, pe care-l străbăteam cu prietenii, la pas.

Dar nu pot să nu amintesc o altă întâlnire, de data asta in presentia, cu marele liric spaniol Antonio Gamoneda, care a primit, la Cluj, „Marele premiu” al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, ediţia a treia, 2015. Dinu Flămând i-a tradus versurile energic articulate şi ferm rostite, din antologia Claritate neostenită (Editura Eikon, 2015), iar Cătălina Iliescu-Gheorghiu, de la Universitatea din Alicante, a fost interpreta în direct a propoziţiilor sale memorabile (,,poezia e arta memoriei în perspectiva morţii’’), emise la Muzeul de Artă sau la decernarea Premiului Festivalului... Manifestarea Festlit, 2015 (care a precedat Festivalul...), s-a desfăşurat sub egida Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, unde grija eficientă a Irinei Petraş a dat roadele aşteptate, iar Premiul Festlit-ului, ediţia a doua, i s-a decernat prozatoarului Corin Braga. Ambele evenimente au fost onorate de Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, de preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, de Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, cea care i-a decernat poetului spaniol titlul de Doctor Honoris Causa.

Mihai Zamfir, Ion Horea, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Dan Cristea, Ion Cocora, Horia Gârbea, Aurel Maria Baros, Vasile Dan, Emilian Galaicu-Păun, Leo Butnaru, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Moldovan, Aurel Pantea,Traian Ştef, Gabriel Coşoveanu, Traian Dobrinescu, Petre Tănăsoaica, Eugeniu Nistor ş.a., imposibil de enumerat aici, în totalitate, au citit vesuri la Muzeul de Artă sau la cel Etnografic al Transilvaniei, sau/şi au dialogat cu publicul. La colocviul despre moştenirea culturală a Şcolii Ardelene, dezbatere de substanţă a Festlit-ului, 2015, au vorbit, printre alţii, Nicolae Manolescu, Daniel Cristea-Enache, Răzvan Voncu, Angelo Mitchievici, Ioan Nistor, Marta Petreu, subliniindu-se importanţa grundului cultural transilvan, considerat de vorbitori drept unul esenţial pentru modernizarea noastră...

Prozatorul Augustin Buzura şi Angela Martin, de la revista Cultura, au dialogat în zilele următoare cu publicul Festivalului internaţional de carte Transilvania, organizator Vasile George Dâncu, despre cenzura comunistă şi necesitatea construcţiei literare trainice, educaţie şi civism. De mare interes au fost prezentările făcute unor volume semnate de Vasile Gogea, prin discursul limpede al lui Dorin Tudoran, fiindu-i prezentate şi cărţile apărute chiar atunci, trei titluri. O regăsire emoţionantă, de asemenea, a fost cea cu versurile lui Dorin Tudoran. Tăioase, demne sau melancolice, ele amintesc, uneori, textele de atitudine politică decisă ale celui care pusese pe jar un întreg serviciu de supraveghere şi represiune, prin anii 80 ai dictaturii. Dar aceste versuri, cum a demonstrat lectura, au, evident, valoarea lor estetică, dincolo de meritele dizidentului.

Poezii dense, printre ele una de regăsire a oraşului tinereţii lui, a citit şi un alt poet plecat în exil, Franz Hodjak, sentenţios, ironic, casant cu aberaţiile sociale de atunci sau de-acum.

Numeroase lansări de carte, cu o mare afluenţă de cititori, Imnele Transilvaniei ale lui Ioan Alexandru, apărute prin strădania lui Ioan Pintea, de pildă, prezentarea unor poeţi, Ion Pop, Ioan Modovan, Traian Ştef, Viorel Mureşan, Ion Matiuţ, Virgil Todeasa, cu o precizie critică impecabilă de Al. Cistelecan, dialoguri animate, unul cu un grup consistent de scriitorii belgieni invitaţi de universitara Rodica Lascu-Pop, coodonatoarea Cercului de studii belgiene din Cluj, sau cu soţii Jean-Louis şi Florica Courriol, traducători binecunoscuţi în limba franceză ai literaturii române, sau întâlnirea cu o apreciată romancieră franceză, Florence Noiville, ziaristă la Le monde, autoare care şi-a văzut tipărit romanul Ataşamentul exact în aceste zile, evocarea regretatului prozator Alexandru Vlad, omagiat de prieteni şi tradus în limba engleză de profesorul Virgil Stanciu, şi publicarea în volum a versurilor sale, sunt câteva puncte iradiante pe o hartă a zilelor culturale clujene, cu o dorită deschidere naţională şi europeană. Nu au lipsit nici „desantele” scriitorilor la principalele licee sau colegii din cetatea transilvană. Toate, o invitaţie la lectură, lectura aflată în suferinţă, cum ştim. Deşi „marşul lecturii”, unul cu oficialii amintiţi în frunte, un marş entuziast, zgomotos (tobe şi sloganuri strigate viguros) de la clădirea Rectoratului UBB în piaţa Unirii, locul unde s-au derulat evenimentele Festivalului internaţional de carte, i-a avut, mai ales, pe elevii mici sau mari, toţi cu o carte în mână, drept eroii momentului.