Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








,,Steaua’’- o limpezire

        de Adrian Popescu

Revista ,,Steaua’’, cea la care am debutat, elev find, prin 1964, va împlini, în decembrie, 60 de ani de la apariţia primei sale formule revuistice, ,,Almanahul literar’’. ,,Steaua’’ de mai târziu, condusă cum o ştim cu toţii, de un A.E. Baconsky, apoi de Aurel Rău, sub conducerea căruia am publicat primele versuri, s-a confundat cu destinul meu literar, atât cât mi-a fost menit.

Am fost, din 1972, corector la revista clujeană, unde am intrat, cred, graţie unui premiu de debut, din 1971, luat odată cu Mircea Dinescu, pe atunci un premiu al Uniunii Scriitorilor te consacra. Norocul meu, de tânăr recrut, atunci, militar la Bucureşti, şi bunăvoinţa lui D.R. Popescu, o potrivire inefabilă au produs minunea… Apoi, prin intervenţia lui Virgil Ardeleanu, secretar de redacţie, şi mai ales a şefului publicaţiei, adică a redactorului-şef, Aurel Rău, cel care mă publicase ca poet precoce, m-a primit în redacţie, spre fericirea mea. Ea n-a durat prea mult, sau n-a fost integrală, după un an, 1973, eram redus pe o jumătate de normă. Bună şi ea, revista era o instituţie culturală care impunea respect scriitorimii, timpurile erau grele, ratele la apartamentul contractat cu optimism, mari, depăşindu-mi salariul, dar le completam eu, cumva, cu banii părinţilor. Doar şi regretaţii Virgil Mazilescu, Dana Dumitriu, la ,,România literar㒒, alţii, era victimele organigramelor, ale reducerilor de personal din presă.

Din 1973 până în 1983, am fost alături de Aurel Şorobetea, redactor pe o jumătate de normă, cum e scris în Cartea mea de muncă, e drept Fondul Literar, după vreo 5 ani, la a doua reducere a presei literare, ne completa salariul, vechimea ,desigur, că nu. Am acum, am avut şi atunci, sentimente de reală recunoştinţă pentru redactorul-şef Aurel Rău, am scris despre el cu diverse ocazii, recent în ,,Academia de pe Gianicolo“, ,,Cartea românească“, 2008. La secţiunea de portrete încerc un profil luminos al lui Aurel Rău, al redactorului-şef vreme de 4 decenii la revista care mi-a devenit a doua familie. Din 1999, decembrie, practic 2000, am devenit redactor-şef. Aurel Rău este în continuare în redacţie, scriitor fecund altfel, apare ca membru fondator în caseta redacţională, este reangajat după pensionare, cu aprobarea deplină a subsemnatului, se bucură de tot respectul cuvenit unui poet, prozator, eseist, traducător naţional de valoare. La cei aproape 80 de ani , el face figura unui clasic al poeziei, are funcţia de redactor-publicist, e deci pe un post important, are un cuvânt greu de spus la alcătuirea sumarului revistei, al antologiilor, etc. Vezi doar recentul număr 4-5 al ,,Stelei“, unde cele 4 pagini semnate de Aurel Rău (prezent şi cu 2 excelente pagini despre Rebreanu) evocă tocmai perioada de început a publicaţiei, cea care va aniversa, în decembrie, 6 decenii, dintre care 4 decenii le datorăm gustului, perseverenţei, pasiunii literare ale poetului clujean.

De ce am amintit toate aceste lucruri notorii? Pentru că, spre uimirea mea, domnul G. Grigurcu, un eminent critic, un remarcabil poet, care m-a onorat scriind despre mine pagini dense, introducându-mă în antologiile sale binecunoscute, preţuite unanim, mă consideră un om nerecunoscător faţă de Aurel Rău. Cum? Ca un arivist, unde ,,novicele“ ia locul ,,veteranului hărţuit’’, scrie G. Grigurcu în ,,Cafeneaua literară“, aprilie, 2009. Asta reiese din cele două interviuri date Dorei Pavel, primul cel deja amintit, celălalt din ,,Familia’’, 3 \\ 2009. Arivist la cei 53 de ani ai mei, în 2000?Atunci preiau prin hotărârea Consiliului Uniunii Scriitorilor, al Comitetului Director, e drept şi cu susţinerea, prin articolele de atitudine, din ,,România literară şi ,,Observator cultural“, ale lui G. Grigurcu, postul de conducere al prestigioasei reviste clujene. Prin concurs, desigur.

Aveam tot ce-şi poate dori un autor, în acel 2000. Premiile Uniunii Scriitorilor, 1971,1979, 1997 acordate pentru poezie, Premiul ,,Mihai Eminescu’’ al Academiei, altele, ale revistelor ,,Familia“, „Ateneu“, ,,Poesis“ etc. ale unor saloane de carte, festivaluri, premii ale filialei clujene etc, dar mai ales recunoaşterea criticilor de marcă, printre care G. Grigurcu.

Nu eram un ,,novice’’ la 53 de ani, în 2000.

Eugen Uricaru, Petru Poantă, Aurel Şorobetea devin redactori la ,,Steaua’’, în anul 1971, eu un an mai târziu, corector. Ei au plecat de la revistă, de bună-voie,

desigur că erau mai potriviţi ca redactori-şefi, eu am rămas, recunoscător revistei, lui Aurel Rău, ideii de publicaţie transilvană clasică. Avansarea mea nu a avut ,,o miză strict personală“, am crezut că pot înnoi credibil conţinutul publicaţiei, cumva din interior, treptat, nespectaculos dar eficient, desprinzând-o de orice provincialism, prin anchete literare, interviuri, mese rotunde, prin promovarea tinerilor, vezi rubrica ,,Rebelii“, traduceri, total cu concursul energic al Ruxandrei Cesereanu. Ovidiu Pecican, Sanda Cordoş, Ioana Bot, Mihaela Ursa, Corin Braga, Alex. Goldiş, Doru Pop, Marius Conkan, Andrei Simuţ, Ştefan Manasia sunt nume frecvente la ,,Steaua“, după 2000, colaboratorii noştri fideli.

Multe nume de altădată au trecut pe un plan secund, apoi au dispărut…Mai mult n-am putut.

Regret că nu mai avem colaborarea poetului şi eseistului G. Grigurcu, aceasta datorită unei neînţelegeri, unei, cred, amânări, pentru care mă recunosc vinovat pentru lipsă de fermitate. Îi cer scuze poetului pentru ,,tergiversarea“ nedorită, cea care a dus la această ruptură faţă de mine. Consider gestul redacţiei pe care o coordonez o nepoliticoasă lipsă de atenţie faţă de Domnia sa, nu ,,şicană“, cum scrie. Nu mă consider imaculat, am dorit să fiu redactor şef, nu neg, dar ştiu că nimeni nu-i etern într-un post de conducere, vai, azi aducând mai multe ponoase decât foloase sociale, redactorul-şef fiind cel care face munca de uzură de multe ori, cere sponsorizări sau subvenţii la primărie, plăteşte chiria, organizează corectura, stă la telefon etc.

Mai am, cu ajutorul lui Dumnezeu, un an şi apoi voi ieşi la pensie, dacă o prind, deci nu mă simt deloc ,,pe val“, cum crede criticul, pe care-l preţuiesc, nu sunt de vină eu că mi se dă atenţie ,,în agora publicistică“, în detrimentul ,,celuilalt“ poet. ,,Grăbit a-l promova pe cel aflat pe val şi a-l omite brutal pe celălalt“, adică pe Aurel Rău. Nu pot dirija eu opiniile critice, nu am nicio putere mediatică, vreo influenţă, vizibilă sau ocultă, am, e drept, prieteni, afinităţi, alegeri principiale. Nu sunt decât un autor cu locul lui, nu înlătur pe nimeni de nicăieri. Aş vrea ca G. Grigurcu să-şi reia colaborarea la ,,Steaua“, acceptându-ne scuzele de rigoare pentru că l-am supărat. ,,Nimănui întru nimic dându-i noi prilej de poticnire, pentru ca slujirea noastră să nu fie defăimatㅓ. (2 Corinteni, cap.6).

Nr. 05-06/2009
Comunicat de presă

Festivalului Internaţional de Literatur㠄TUDOR ARGHEZI” 21 – 24 mai 2009, Târgu Jiu şi Târgu Cărbuneşti, ediţia a XXIX–a

Prin viaţă şi prin cărţi cu Luceafărul de dimineaţă
de Gabriela Gheorghişor

Urîtul frumos
de Gheorghe Grigurcu

Istoria critică şi critica Istoriei ( IV)
de Gabriel Dimisianu

Cine va cîştiga Premiile USR pe 2008?

Centenar Eugéne Ionesco
de Ioana Dinulescu

,,Steaua’’- o limpezire
de Adrian Popescu

Mezzo
de Nicolae Prelipceanu

Poeme
de Adrian Suciu

Poeme
de Constantin Oprică

„Îmi folosesc tot «timpul liber» pentru scris“ 
de Gheorghe Schwartz

Premise la o discuţie despre direcţiile literaturii române
de Henri Zalis

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Zeul asasin (II)
de Ion Militaru

Dramaturgi fără premii
de Mircea Ghiţulescu

Ambasadorul invizibil
de Nichita Danilov

Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită
de Gabriel Chifu

Sfântul Atanasie cel Mare şi Gustave Flaubert: Despre Ispitirea Sfântului Antonie
de Sonia Cuciureanu

Gândire şi poetizare (I)
de Marius Ghica

Fantasma copilului etern
de Paul Aretzu

Longevitate creatoare, parcă, inepuizabilă
de Mircea Moisa

Hoţii de frumuseţe
de Daniela Firescu

Despre Granit şi granitism
de Ioan Lascu

Carnavalul cel de toate zilele
de Bucur Demetrian

Realitatea din oglindă
de Florea Miu

Amplu repertoriu de scriitori şi opere
de Petre Ciobanu

Impresii dintr-o junglă prietenoasă
de Mihai Ene

Mircea Moisa: Oameni în vâltoarea istoriei
de Ştefan Vlăduţescu

Paradoxul înmănuncheat al sfinţeniei: prolog din proloage
de Nicolae Răzvan Stan

Andrei Chintilă sau luciditatea tristă a spiritului
de Cătălin Davidescu

Agendă sentimental㠖 New York
de Nicolae Petre Vrânceanu

Filatelia ca act de cultură
de Petre Ciobanu

Poeme
de Toma Grigorie

Um studiu erudit
de Petre Ciobanu

Poeme
de Morelle Smith

© 2007 Revista Ramuri