Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Un om, o istorie, o cultură

        de Aura Dogaru

Poet tradus în peste douăzeci de limbi şi prezent în diferite antologii din România şi de peste hotare, Cassian Maria Spiridon este şi eseist şi publicist. În anul 2019 aduce în faţa publicului cartea Metamorfozele lui Nicolae Manolescu, titlu ce trimite, fireşte, la studiul criticului literar denumit Metamorfozele poeziei. Volumul autorului ieşean este alcătuit din patru secţiuni: „Unde sunteţi voi, foşti ai mei studenţi, fete şi băieţi, să mărturisiţi urmaşilor noştri manoleşti că v-am făcut o poftă de lectură ca nimeni altcineva. Pohta ce pohtesc, chiar aceasta este”, „Metamorfozele lui Nicolae Manolescu”, „Nicolae Manolescu, o biografie intelectual㔠şi „Gândurile despre poezie ale lui Nicolae Manolescu”. Cartea debutează cu un dialog între autor şi istoricul literar. Sunt puse în discuţie fragmente din viaţa sa, ce îl au în centru pe studentul Manolescu urmărit de regimul totalitarist, începuturile în critica literară, dar şi activitatea politică de după 1989. Cassian Maria Spiridon surprinde o revitalizare a cronicii literare, ea având de suferit în perioada proletcultistă. Totodată, autorul face o comparaţie între momentul Maiorescu şi momentul Manolescu pentru literatura română. Această pistă nu este întâmplătoare, teza de doctorat a lui Nicolae Manolescu fiind chiar Opera lui Titu Maiorescu, devenită mai târziu Contradicţia lui Maiorescu: „Cu intrarea în scenă a lui Nicolae Manolescu, cronica literară şi-a recăpătat statutul de formator de opinie şi gust literar, existent din vremea lui Maiorescu şi eradicat odată cu instaurarea proletcultismului în cultura naţională“.

Autorul deja canonicei Istoria critică a literaturii române s-a metamorfozat în timp, el luând înfăţişarea cronicarului, pe cea a istoricului literar, dar, mai ales, pe cea a criticului literar. Cassian Maria Spiridon afirmă că Manolescu este cel ce „va înălţa cronica literară la rang de artă“. Autorul se opreşte asupra unor titluri reprezentative din opera acestuia şi nu-i omite nici pe cei ce au vorbit cândva despre acestea. Lecturi infidele, Metamorfozele poeziei, Contradicţia lui Maiorescu, Arca lui Noe, Teme, Despre poezie, Istoria critică a literaturii române sunt doar câteva dintre titlurile invocate şi analizate în volumul de faţă.

Opiniile lui Cassian Maria Spiridon despre criticul literar Nicolae Manolescu pot fi concentrate într-o singură frază din secţiunea ce dă numele întregului volum, Metamorfozele lui Nicolae Manolescu. El observă că pentru activitatea sa critică impedimentul temporal este inexistent. Manolescu este mereu ancorat în prezent, în realitatea literară românească: „Poate cel mai longeviv critic din literatura română, şi nu atât ca existenţă fizică, se înţelege, ci ca prezenţă concretă în arena criticii (32 de ani de menţinere săptămânală a criticii literare, fără întreruperi semnificative), a avut întotdeauna puterea de a-şi metamorfoza opiniile, de la o generaţie la alta (evitând astfel să fie criticul unei generaţii), rămânând actual şi atent la ce-i nou în literatura noastră“. Mai mult decât atât, autorul aminteşte şi de ceea ce însuşi criticul afirma că l-ar putea înspăimânta, neputinţa de a înţelege literatura zilelor noastre: „cea mai mare groază a sa ar fi să vină un moment când n-ar înţelege literatura la modă“.

Metamorfozele lui Nicolae Manolescu este suma unui dialog între autor şi criticul literar şi o suită de eseuri, unele dintre ele publicate cândva în revista Convorbiri literare. Volumul propus de Cassian Maria Spiridon reliefează complexitatea şi importanţa omului de cultură Nicolae Manolescu, principalul reper în materie de gust în literatura română din ultima jumătate de secol. În această ordine de idei, se pune în evidenţă judecata justă potrivit căreia conceptul de critică literară contemporană din spaţiul românesc şi personalitatea Nicolae Manolescu se află într-o solidă relaţie de interdependenţă, iar cartea lui Cassian Maria Spiridon ne aminteşte şi actualizează acest lucru într-un mod convingător.

 

© 2007 Revista Ramuri