În general, deşi urmăresc destul de atent programul expoziţional al galeriilor de artă din Craiova, nu prea multe, ce-i drept, pentru că galerii private încă nu au apărut, ceea ce văd arareori îmi stârneşte atenţia. Probabil că odată cu vârsta cresc şi exigenţele mele în ceea ce priveşte actul artistic, deşi mă consider încă un privitor rezonabil, nicidecum indulgent, dar deschis la orice experiment vizual nou, care se susţine pe o gândire artistică coerentă. Încă mai am naivitatea să consider că actul de creaţie, indiferent de forma pe care o îmbracă, reprezintă o imagine a lumii, a societăţii în care trăieşte artistul şi reflectă o atitudine creativă asupra timpului trăit. Pentru tot ceea ce se abate de la aceste minime exigenţe, am început să dezvolt o inaderenţă tot mai gravă. Iar ultimii ani, din păcate, mi-au accentuat acest sentiment, având senzaţia că ne aflăm într-un preaplin de artă sau, mai curând, într-o inflaţie de discursuri vizuale ştanţate la normă, care îşi reclamă vehement calitatea de act artistic.

În contrast cu această mulţime de „evenimente” fără miză, trebuie să remarc, aşa cum am făcut-o aproape în fiecare an, expoziţia deschisă recent cu ocazia Nopţii Albe a Galeriilor, care aduce un suflu proaspăt într-un peisaj, altfel, destul de anost. Firesc, mi-am pus întrebarea unde sunt aceşti artişti în restul anului? Cum pot doar acum să se mobilizeze şi să ofere piese de o calitate atât de specială? Sunt convins că „vina” îi aparţine Ioanei Flueraşu, curatorul general al acestui eveniment la Craiova. Noaptea Albă a Galeriilor, cunoscută şi sub denumirea de NAG, este un eveniment anual care sărbătoreşte arta şi cultura contemporană. Începând cu a zecea ediţie, în 2016, NAG s-a extins şi la nivel naţional, incluzând, acum, douăsprezece oraşe şi peste optzeci de galerii, spaţii alternative, ateliere de artişti, centre culturale şi chiar muzee. Aproape toate marile centre universitare din România au îmbrăţişat proiectul încercând, pe plan local, să dinamizeze comunităţile de artişti.

Anul acesta, Noaptea Albă a Galeriilor s-a desfăşurat în perioada 7-9 octombrie, iar echipa curatorială din Craiova a reuşit să ofere publicului o perspectivă artistică variată, care a avut în premieră şi proiecte vizuale cu invitaţi speciali din „new media”, reuniţi sub numele generic Crypto Artists (Jean, Paul Barbu Ştefan, Michelle Thompson, Fat Boy, Fluor şi alţii), al căror proiect desfăşurat pe două plasme a fost coordonat de curatorul NONE32X32 – ARTBEES GALLERY. Traseul a cuprins, pe lângă deja cunoscutele galerii „Arta1”şi „Arta 2”, spaţiul de la Ordinul Arhitecţilor, galeria „Traian Demetrescu” a Casei de Cultură din Craiova şi spaţiul privat al Atelierului Foto 2B, unde, de mai mulţi ani, artistul fotograf Emil Bănuţi a creat un loc dedicat acestui eveniment, „metrul˛ de pictură”. Tema generală a actualei ediţii a fost „Invazia”, pe care şi artiştii craioveni au abordat-o anul acesta în mod special în expoziţia de la galeria „Arta1”, unde viziunea curatorială a Ioanei Flueraşu aduce în atenţie pretenţia artei de a rămâne o zonă a expresiei critice. Deşi, aşa cum am menţionat, manifestarea a avut o temă generală, expoziţia nu trebuie privită unitar, ea dezvoltându-se, mai degrabă, pe proiecte personale, care devin un comentariu al momentului istoric.

Creaţiile, diverse ca medii şi tehnici de exprimare, redau realitatea spiritului în imagini de o mare diversitate. Unele dintre acestea mizează pe ideea de multiplicare, de variaţiuni pe aceeaşi temă, creând o atmosferă riguroasă, ierarhică. Altele aduc pe simeze angoasele specifice societăţii contemporane, exprimând anxietăţile unei perioade atât de confuze, ca cea pe care o trăim în ultimii ani, dominaţi de restricţiile impuse în pandemie, dar şi de neliniştea unor conflagraţii apărute ca din senin.

Proiectul propune, deci, noi posibilităţi de a vedea, de a simţi, de a gândi realitatea, posibilităţi care destabilizează însă retoricile vizuale şi politicile convenţionale ale privirii, generând noi experienţe epistemologice. Artiştii care au răspuns acestor provocări şi expun la galeria „Arta 1” sunt: Viorel Penişoară-Stegaru, Alfred Rece, Emilian Popescu, Emil Bănuţi, Ion Preda, Stelian Ghigă, Valentin Boboc, Cătălin Alexi, Mihnea Marin, Mihail Trifan, Lucian Irimescu, Albert Dobrin, Mircea Cîrtog, Mihai Velişcu, Alin Totescu, Cătălin Solcan, Aurel Petrescu, Gabriel Giodea, Valentin Boiangiu, Ana Bănică, Dan Nica, Lia Dogaru, Unda, Aurora Speranţa, Adrian Murgulescu, Rozalia Martin, Ioana Flueraşu, Miruna Secuianu, Ana Păun, Florin Preda, Lucian Ghiţulescu, Laura Semenov, Carmen Acsinte, Mihaela Olaru, Florin Căldăruşe, Ileana Oancea, Cristina Tuţă, Nuria Gioroceanu, Magdalena Andreea, Eugen Dumitru, Lucian Mitruţoiu.

La sala „Arta 2”, Mihail Trifan (Miky) îşi continuă discursul început cu ceva timp în urmă, resemantizându-şi proiectul, dar mai ales anxietăţile cu noi lucrări care îi definesc structura expansiv-ludică. La Cabitetul cultural „Foto 2B”, Emil Bănuţi, Preşedintele U.A.P.R. – filiala Craiova, a propus un discurs curatorial structurat pe producţia vizuală a artiştilor: Valentin Boboc, Cătălin Solcan, Ioana Flueraşu, Emil Bănuţi şi Mihail Trifan.

Şi, ca în fiecare an, Ordinul Arhitecţilor–Filiala Teritorială Oltenia a fost alături de artişti în acest proiect, Bogdan Tiparu, preşedintele acesteia, asumându-şi rolul de a curatoria o foarte interesantă expoziţie de profil. Şi traseul continuă cu Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, unde Ovidiu Bărbulescu şi Mariana Montegaza au prezentat pe simeze o selecţie de acuarele ale grupării „Senior Art”, iar la galeriile „Cromatic”, ale Centrului Creaţiei Populare, Dolj, Daniel Guţă a realizat cu această ocazie o expoziţie în care regăsim ca temă peisajul şi natura moartă.

Consider că necesitatea producerii unui astfel de eveniment la Craiova vine ca un răspuns ferm la nevoile şi căutările unui public nou, interesat atât de discursurile mainstream din arta momentului, cât şi de cele colaterale. De aceea, înţeleg cât de dificil este să vii cu o asemenea ofertă, care să răspundă deopotrivă exigenţelor elitelor, dar, în acelaşi timp, să fie şi o introducere potrivită în artele vizuale contemporane pentru un public care are nevoie de mai mult context şi de o stimulare a apetitului cultural. Acest tip de experienţă directă, imersivă cu fenomenul artistic contemporan, generează o atracţie specială pentru toate aceste categorii de „degustători”. Cred că, în pofida numeroaselor provocări, actuala ediţie NAG a consolidat imaginea Craiovei de adevărată capitală a artei contemporane din regiune.