Din Craiova, cu patimă: fantaşti, excentrici, ambiţioşi

Este titlul incitant al celei mai recente manifestări deschise la Muzeul de Artă Craiova cu ocazia Zilelor Craiovei. Ea se înscrie, aşa cum ne-a obişnuit în ultimii ani, într-o ofertantă formă de recuperare a memoriei oraşului, din varii perspective, de natură istorică, socială, dar şi individuală. În acest sens, merită reamintită seria expoziţiilor anterioare: „A fost odată familia Mihail” (2018), „Doamne din Craiova, tipare ale feminităţii în sec. al XIX-lea” (2023), „Pe când copilăria abia se inventase” (2024), „Intramuros/ Extramuros – Craiova pe memorie externă” (2024), toate purtând amprenta curatorială a Laurei Tiparu. Este vorba de o cercetare complexă, pe lungă durată, dedicată şi mai ales inspirată, pe care tânăra muzeografă o face ca rezultat al colaborării sale cu Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale.

Expoziţia este structurată pe două niveluri: unul vizual, conţinând lucrări de pictură, sculptură, desen, manuscrise şi fotografii din colecţia celor două instituţii organizatoare, şi altul scriptic, cu o bogată documentare, care poate fi accesată prin scanarea codului QR, ataşat fiecărei piese. Vizitatorul, chiar şi cel neavizat, este introdus astfel într-un fascinant itinerariu artistic şi istoric, în lumea atât de puţin cunoscută a spiritismului. Atrase de aceste preocupări la modă în Europa secolului al XIX-lea şi până în secolul al XX-lea, personalităţi importante şi-au afirmat preferinţa pentru cercetarea acestui domeniu, considerat atunci ca fiind unul de graniţă.

Captivanta şi surprinzătoarea istorie a fenomenului, aproape necunoscut pe tărâmurile craiovene, începe cu Bogdan Petriceicu Hasdeu, cel care a început să se intereseze de acesta, în mod serios, din 1888, după moartea prematură a fiicei sale, Iulia Hasdeu. În disperarea sa de a o regăsi, el a construit celebrul Castel „Iulia Hasdeu” din Câmpina, pe care l-a conceput ca un templu spiritual dedicat fiicei sale şi în care simbolistica ezoterică este foarte vizibilă (triunghiuri, ochiul atotvăzător, simboluri oculte etc.). Donată statului după moartea sa, această casă memorială este şi astăzi un loc foarte căutat de public.

Personalitatea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a avut un impact considerabil asupra dezvoltării curentelor spiritualiste în România, nu doar prin activitatea sa prolifică şi neconvenţională, ci şi prin capacitatea de a influenţa diverse cercuri intelectuale. Cercul spiritist din Craiova, prin personalităţi precum Constantin M. Ciocăzan, Nicolae Romanescu şi Pera Opran, reflectă receptivitatea unei elite culturale locale la idei care, deşi provocatoare în epocă, şi-au pierdut strălucirea odată cu trecerea timpului. Spiritismul, aşa cum a fost el interpretat de Hasdeu, era o punte între raţionalism, misticism şi literatură – o punte traversată, cu fervoare, şi de intelectualii craioveni de la cumpăna secolelor XIX-XX. De altfel, relaţia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu cu oraşul Craiova, unde a fost ales ca deputat (1869-1870), este amplu documentată, precum şi personalitatea discipolilor săi care i-au continuat experienţele spiritiste pentru multe decenii, până spre mijlocul secolului trecut, când activitatea lor a fost aspru amendată de puterea comunistă.

Expoziţia debutează cu o serie de desene, probabil inedite, ale Iuliei Hasdeu, din colecţia Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, care deţine un bogat patrimoniu al familiei Hasdeu, fiind amplu ilustrată şi cu lucrări din patrimoniul muzeului, care deţine o importantă colecţie de artişti născuţi la Craiova, precum sculptorii: Anghel Chiciu, Dimitrie Bârlad, Theodor Burcă, pictorul Gheorghe Baba, tatăl lui Corneliu Baba, Horaţiu Dimitriu sau caricaturistul Nae Petrescu Găină, celebru pentru şarjele sale acide, în ziarele epocii. Acestea redau atmosfera acelei epoci, iar pentru a spori doza de mister specifică subiectului a fost expusă, în premieră, masca mortuară a pictorului Theodor Pallady, executată în ghips de sculptorul Giorgio Barotoluzzi. Sunt prezentate în expoziţie personalităţi precum Nicolae Romanescu, unul dintre cei mai cunoscuţi primari ai oraşului, el însuşi participant la şedinţele de spiritism, poetul Alexandru Macedonski, care, în special în ultima parte a vieţii, sub influenţa poeziei franceze (Baudelaire, Mallarmé, Verlaine) a manifestat un interes real pentru ezoterism, integrând în opera sa teme şi simboluri cu valenţe mistice, oculte şi spiritualiste în poeme precum: Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor ce mor, Thalassa, ş.a. O aplecare specială pentru revelaţiile de tip ezoteric a avut şi cunoscutul profesor craiovean C. D. Fortunescu, director fondator al revistei Arhivele Olteniei, interesul său fiind însă unul de natură intelectuală, unde spiritismul era privit ca un fenomen de frontieră.

Alături de aceste personalităţi întâlnim şi politicieni, profesori, avocaţi, artişti şi poeţi mai puţin notorii, a căror prezenţă în peisajul craiovean a contribuit la culoarea locală. Printre aceştia sunt menţionaţi: Petru (Pera) Opran, proprietar, magistrat şi om politic de numele căruia se leagă înfiinţarea primului teatru din Craiova, şi Constantin M. Ciocăzan, avocat, om politic, primar al oraşului la începutul secolului XX. De asemenea, G. M. Fontanini, bibliotecar, publicist şi cercetător din anturajul profesorului Fortunescu, a fost interesat de valorificarea documentelor istorice şi promovarea identităţii locale.

Trebuie remarcată introducerea în conceptul curatorial al expoziţiei a trei portrete fotografice ale lui Vasile Georgescu Paleolog, scriitor, eseist, cunoscut în tinereţe ca discipol al lui Alexandru Macedonski, împărtăşind cu acesta gândirea ezoterică împreună cu ideile anarhiste, acesta fiind motivul pentru care a fost obligat să abandoneze liceul şi să părăsească România. Personalitate cu totul remarcabilă şi totuşi atât de puţin cunoscută, V. G. Paleolog care, deşi provenea dintr-o familie aristocrată a Craiovei, se recomanda ca fiind agricultor, a fost un prieten şi admirator devotat al lui Constantin Brâncuşi. El este autorul primului studiu monografic, recunoscut în toate biografiile internaţionale dedicate celebrului sculptor, iar după moartea acestuia a promovat sub egida Academiei Române, filiala Craiova, numeroase studii şi colocvii dedicate artistului. Simbolic, el este cel care încheie panorama unei epoci atât de intens colorate cum a fost cea de la răscrucea secolelor XIX şi XX, o perioadă de mare efervescenţă culturală şi politică, când oraşul era un important centru economic şi administrativ cu oameni remarcabili care au modelat viaţa publică românească.

O expoziţie care merită văzută, despre Craiova puţin sau deloc cunoscută.