| 
 
 
 
 
  
 
 
 | 
				
				        | Dintr-o haltă părăsităde Cassian Maria Spiridon
 
 * * * o adunare de stejari ce piere şi apare sub faruri stau strajă în aerul ce adăposteşte o Lună prezentă totdeauna după pătrar sau sfert cum cere anotimpul şi Pământul în mişcare stau drepţi stejarii cu armele la piept plini de meandre între ramuri de ani  se-mpletesc în horă dar/ a cîta oară/ în noaptea fericită nu-i nimeni să-i privească. |  |  |