| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poemede Claudiu Komartin1700 de buzunare lui Alexandru există un război între felinare şi stele iar noi stăm şi ascultăm muzica focului în sertarul în care e totul ai 1700 de buzunare dar tu al cui buzunar eşti? să interzică apusurile lui Bogdansângerarea masivă hrăneşte insectele seara când lama toporului e singură şi înmiresmată iar gura aproape închisă un zid de fier prin care nu ar putea trece decât dorinţa pavilionul spaniol Cristineipână în acea dimineaţă toate instrumentele cântaseră cel puţin o dată dar numai glasul ei făcea focul să tremure ca ultima frunză de toamnă din pavilionul spaniol iubesc acel oraş aş vrea ca dimineaţa asta să aibă mâinile tale pentru că noaptea a fost adâncă şi rece adâncă şi rece, am putea spune ca o gură de filosof rătăcită printre file întunecate aş vrea ca dimineaţa asta să aibă spatele tău: talger acoperit de o piele trandafirie, sub care pulsează aştrii prietenoşi iubesc acel oraş îndepărtat în care au botezat lumina blândă a înserării cu numele tău. din carne se desface dezordinea din jurul mâinilor dorinţe ambigue când gura stârneşte fructul aşteaptă şi vei vedea cum din carne se desface lumină mierea simţurilor interiorul ploii durerea nu îşi arată vârsta deşi saturn e o destinaţie îndepărtată sau doar o stare de spirit a pictorilor nevrotici în interiorul ploii izbeşte o inimă din care nu poţi rupe cu dinţii printre pietre şi flori învăţate cu puţină ticăloşie. ridică-te şi umblă ridică-te şi umblă îi spuse în timpul partidei de bridge rinocerul tipei daltoniste şi mioape fetei bătrâne puţin încreţită pe la colţuri iar dânsa-l privi cu oroare şi jind ca pe cel mai viril dintre amanţii posibili târziu în noapte orgasmul strangulat geamătul ca un lung guiiiiţ şi rinocerul zguduind realitatea aceasta atât de înşelătoare în care ea încă mai crede cu îndărătnicie ca în pascal de pildă cu o rigoare chinovială. |