Îndeobºte, parcursul unui proiect este bine definit ºi dacã vrei ca el sã fie o reuºitã, e preferabil sã îl urmezi întocmai. Iatã însã cã existã ºi experienþe atipice. Mã refer la expoziþia identitãþii, al cãrei proiect a început sã se închege toamna trecutã în atelierul unui artist craiovean. Aici s-au schiþat primele coordonate ale unei „întâmplãri“ artistice care, prin longevitatea ºi importanþa spaþiilor culturale în care a fost prezentã, s-a dovedit a fi un adevãrat eveniment cu rezonanþe, dacã nu europene, pentru moment, mãcar balcanice.

Un grup de tineri artiºti în majoritatea lor tineri, dar ºi câþiva din generaþii diferite, au închegat universul acestui proiect. Nu au impus criterii tematice, tehnice sau de apartenenþã la un anumit tip de viziune artisticã. Nu au conceput un program ºi nici o constrângere, cu excepþia calitãþii.

Am denumit aceastã expoziþie Identitãþi pentru cã fiecare dintre participanþi are o personalitate puternicã, bine individualizatã în contextul artelor vizuale craiovene ºi chiar în plan naþional. Participanþii la acest proiect sunt: Ioana Flueraºu – sculpturã-obiect; Dan Purcãrea, sculpturã; Valentin Boboc – picturã; Emil Bãnuþi – fotografie; Cãtãlin Solcan – picturã; Alfred Rece – picturã, Florin Zupea – picturã; Gabriel Giodea – picturã (din generaþia tânãrã); Silviu Bârsanu – picturã ºi Ion Preda – picturã, graficã, fac parte din generaþia medie, iar Mihai Trifan – picturã-obiect ºi Marcel Voinea – relief pictat au fost invitaþii acestei manifestãri pentru notorietatea ºi influenþa pe care arta lor o are în rândul generaþiei tinere.

Expoziþia a debutat în ianuarie a.c. la Sala Arta din Craiova unde, alãturi de artiºti, au participat ºi câþiva tineri scriitori craioveni, aduºi de Xenia Karo. A fost o primã încercare de apropiere a unor creatori cu modalitãþi de expresie ºi stiluri diferite care aveau, ca factor comun, tinereþea. Deºi manifestarea a reuºit, proiectul a continuat doar cu artiºtii.

În luna iunie expoziþia a fost itineratã la Muzeul de Artã din Calafat. Aici, datoritã spaþiului generos în care au fost aºezate, cu concursul nepreþuit al domnului C. Pârvan, directorul muzeului, proiectul a câºtigat în anvergurã.

Apoi, în iulie, expoziþia a fost gãzduitã la Muzeul de artã al oraºului Vidin. Pictorul Bogdan Alexandrov, directorul muzeului, a contribuit decisiv la reuºita manifestãrii implicându-se atât în pãstrarea lucrãrilor, cât ºi în popularizarea manifestãrii în media localã ºi naþionalã. La vernisaj a fost invitatã sã vorbeascã Elisabeta Mussakova , unul dintre cei mai apreciaþi critici de artã din Bulgaria care, de altfel, a ºi scris un text de o mare acuitate despre artiºtii craioveni.

Urmãtorul popas a fost Muzeul de artã din Vratza unde, la invitaþia primãriei oraºului expoziþia a fost deschisã într-un cadru oficial în prezenþa primarului oraºului ºi a guvernatorului districtului Vratza.

Spaþiul generos ºi modern oferit expunerii a fãcut ca lucrãrile sã fie bine reliefate, surprinzându-i plãcut chiar ºi pe creatorii lor. Aceºtia au înþeles cã spaþiul poate juca un rol determinant în receptarea spectacolului vizual.

La sfârºitul lunii octombrie, expoziþia va reveni în România pentru a-ºi continua periplul în sãlile Muzeului de istorie din Râmnicu-Vâlcea. Iatã cum, dupã aproape un an de peregrinãri, se încheie cel mai longeviv experiment artistic vizual din spaþiul artelor plastice din Oltenia, care a demarat în atelierul pictorului Valentin Boboc ºi s-a conturat pe de-a-ntregul cu fiecare nouã manifestare a sa.