Versuri
de Gabriel Chifu
Un oraș imaginat, Wiesbaden sau O utopie cu cărți
Eram la Frankfurt, la Târgul de Carte. Într-o zi, H.G. a luat s-bahn-ul și a vizitat orașul Wiesbaden. Eu nu l-am putut însoți, tocmai atunci aveam programată lectura la Messe. Mi-a părut rău că n-am reușit să ajung la Wiesbaden. H.G. mi-a povestit că acolo se vând cărți la kilogram. (Asta e bine?, e paradisul sau e iadul? m-am întrebat în gând). Mi-a povestit și că orașul are clădiri vechi, atât de frumoase. (Probabil frumoase ca niște versuri dintr-un mare poet, l-am completat tot în gând.)
Mi-a părut rău, rău că n-am văzut acel oraș. Nu-mi rămâne decât să-l imaginez și să-l descriu din închipuire:
pentru mine, Wiesbaden va fi totdeauna un loc în care casele, străzile și parcurile sunt vii și întineresc cum întineresc oamenii în basme, iar fiecare casă, dacă intri în ea și ai chef să asculți, îți citește învăluitor câte o carte de Borges, de Kafka, de Rilke sau de cine vrei tu, la alegere.
|
|