Numărul 85 / ianuarie 2009 al revistei Historia, interesant, se deschide cu o diatribă a academicianului Florin Constantiniu la adresa clasei politice româneşti, una, din păcate, după chipul şi asemănarea poporului din care provine: „Clasa politică (…) este parte a acestui popor sleit; ea este o oglindă a lui, cu deosebirea că, ajungând în situaţia de a putea beneficia nestingherit de avantajele puterii, se îmbogăţeşte fără ruşine, cum lesne se poate vedea din declaraţiile de avere care arată că lăcomia ei nu are limite. Dacă vreunul din românii de rând ar ajunge acolo, sus, în vârful «piramidei puterii», s-ar apuca să-i imite pe reprezentanţii săi de astăzi, după principiul «cine poate oase roade»“. Discursul critic al editorialistului sfârşeşte, din exasperare, într-o violenţă a gândirii amintind de radicalismul cioranian: „Atât timp cât mioarele valahe stau cu capul plecat şi se lasă tunse de spoliatori de tot felul, ele nu fac decât să ilustreze formula unui politolog francez: «un popor de oi naşte un guvern de lupi». Când vezi lumea românească de astăzi, nu poţi decât să regreţi că nu există şi la noi o clinică de eutanasiere voluntară. Eu, unul, n-aş zăbovi o clipă!“ („«Jumătate nu e bună de nimic, jumătate e gata de orice»“).

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Unirea Moldovei şi Valahiei, Andrei Alexandru Căpuşan evocă raporturile dintre „Diplomaţia britanică şi Principatele Dunărene“, iar Gabriel Ciotoran comentează câteva ecouri ale evenimentului în presa vremii („Jurnalul Dâmboviţa şi Unirea“). Mircea Duţu scrie despre „Pavel – ultimul apostol“, dar primul între ziditorii creştinismului, Alex. Mihai Stoenescu realizează un portret al istoricului german Leopold von Ranke (1795-1886); Corneliu Şenchea îşi continuă serialul despre Crai şi zurbagii cu „Duiliu Zamfirescu – un hidalgo întârziat“, Florin Şperlea ne informează despre „Armata română în timpul lui Cuza“, Sorin Oane descrie „Sarcofagul soţilor“, un simbol universal al dragostei conjugale şi un „excepţional martor“ al civilizaţiei etrusce; Mihai Sorin Rădulescu ne prezintă notele sale de călătorie la Dublin, locul de naştere al mitului modern al lui Dracula, Ioan Scurtu publică o analiză a „Istoriografiei româneşti privind Marea Unire din 1918“, iar Alin Niţu, aplecându-se tot asupra istoriei contemporane, comentează problema „Transilvaniei în planurile sovietice postbelice“.

Acelaşi Florin Constantiniu clamează „«Libertate pentru istorie!»“, odată cu René Rémond şi cu Pierre Nora, respectiv fostul (decedat azi) şi actualul preşedinte al asociaţiei cu acest nume, înfiinţate în Franţa, cu scopul de a lupta contra intervenţiei tot mai frecvente a factorului politic în cercetarea istoriei. Apelul de la Blois al istoricului francez Nora a fost semnat până acum de 900 de persoane din 43 de ţări. Revista Historia nu doar îşi informează cititorii, ci îi invită, deopotrivă, să ia atitudine faţă de istoria care se face. Şi care ne priveşte pe toţi…