Sub atare titulatură, apare la Editura Aius, în 2011, avându-i drept coordonatori pe Ion Buzera, Carmen Popescu şi Sorina Sorescu, consacraţi universitari craioveni, un volum sobru, dar elegant, cuprinzând o serie de contribuţii de tip academic pe teme dintre cele mai diverse, de la imagologie la comparatism, ori de la semiografie la teatrologie. Dens, în substanţă interpretativă, ca şi în note şi bibliografii aduse la zi, opul reflectă preocupările actuale ale Departamentului de limba română, literatură română şi filologie clasică de la Facultatea de Litere, una dintre cele mai mari şi mai active din cadrul Universităţii din Craiova. Colaboratorii externi au fost selectaţi după aceleaşi trei criterii care au guvernat şi producerea textelor insider-ilor: rigoarea ştiinţifică, noutatea cercetării şi validitatea de ansamblu a demersului. Voci autorizate, din ţară şi din străinătate, spun „prezent” la această primă încercare de a însuma texte gândite precis pentru acest format, fragmente din teze de doctorat şi de abilitare în lucru ori susţinute, precum şi secţiuni din cărţi aflate în diverse stadii de elaborare. Subiectele tratate acoperă, pe un ton măsurat şi credibil, în bună tradiţie a deontologiei cercetării, zone de interes dintre cele mai diverse, de la primele forme ale culturii noastre şi paşoptism, până la Marin Sorescu ori Augustin Buzura, de la Plaut la Arghezi, André Breton sau avatarurile postmodernismului. Semnatarii sunt cu toţii membri dinamici în domeniile lor, numele lor fiind uşor de regăsit în mai multe periodice de specialitate: Marta Albu, Ilona Bădescu, Cornel Bălosu, Cosmin Borza, Ion Buzera, Geo Constantinescu, Sanda Cordoş, Gabriel Coşoveanu, Ioana Rucsandra Dascălu, Dana Dinu, Ovidiu Drăghici, Cătălin Ghiţă, Petrişor Militaru, Luiza Mitu, Christian Moraru, Xenia Negrea, Florentina Pascu, Ion Pop, Carmen Popescu, Gabriel Popescu, Alina Rece, Corneliu Rizea, Gabriela Rusu-Păsărin, Sorina Sorescu, Mădălina Strechie. Se poate observa că reunirea de forţe hermeneutice diverse, atât prin afiliere la o anume şcoală de intrepretare, cât şi prin vârstă - unii contributori şi-au încheiat relativ recent studiile, alţii sunt „veterani” multiplu laureaţi - este menită să promoveze multidisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea, într-o lume a literei tot mai „in-disciplinată”, cu graniţe flotante între sectoare altădată închise în ele însele.