| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poeziede Gela Eneaîntr-un singur sens pe strada noastră sunt case-vagon lungi tuburi de drenă/ prin care nu mai trec nici pace/ nici dragoste *** prinse-n ziduri/ tăbliţe cu-acelaşi număr strada noastră are propria matematică eu/ tu/ et les autres *** memoria ei seamănă cu o pasăre ce se scaldă-n praf la noi plouă rar/ poate şi de-asta iarba trece prin toate anotimpurile într-o singură zi *** învăţăm să nu-i spunem străzii pe nume fiecare literă ascunde amplificatoare de voci s-ar face o gălăgie intimidantă *** când circulă bolizii produc ambuteiaje cosmice sirene ambulanţe cruci *** uneori se-ntâmplă mişcări de protest supermanii folosesc sprayuri paralizante/ bastoane şi ură *** după asta e curăţenie şi linişte strada noastră/ ca toate străzile brusc cuminţite înjură-n gândul ei/ de mamă de tată de partid *** dacă o calci pe bombeu strada te calcă şi ea pe cap *** bătrânul de colo a vrut să traverseze la culoarea roşie ca atare tocmai şi-a îmbrăţişat fantoma *** cerşetoarea în negru căreia domnii îi lasă din milă unda lor de hugo boss odinioară vindea plăceri până a epuizat toate resursele naturale strada a primit-o-n inima ei largă *** pentru că doarme puţin strada noastră visează puţin visele ei sunt cai înaripaţi ne-aruncă din şa/ ne-ameţesc şi nu mai ştim unde e casa din care-am plecat lizy/ fata de pe centură cum dă căldura cresc buchete de vegetaţii stridente/ albastru-indigo verde-brotac roşu a- prins de la roata asmuţită pe criblura şoselei iată subterfugiul ispitei/ mustul siliconului ce fierbe sub piele fondul de ten şi fon- dul de rezervă/ pape- tărie centura este depăşită/ prea multă aşteptare întinsă de-a lungul bordurilor aerul crapă în ciripit de vrăbii fazani luaţi la ochi unghii în gel/ ciupit de corzi grave ploaia/ şi niciun acoperiş în afara cabinei mâini electrice în regia unui film pentru adulţi *** la fiecare curbă periculoasă/ cade câte-o inimă-n prăpastie se zvârcoleşte printre boji până moare bojii se-ngălbenesc puţin *** spune cât vezi şi-ţi spun cine sunt carambol/ măsurat în capturi de ecran *** mi se spune lizy numele adevărat l-am ascuns într-un buzunar secret beau ginko biloba/ să mă menţin dacă mâine aş vrea să plec de-aici o pădure de voci s-ar repezi să mă împiedice eu ştiu cel mai bine că nu din dragoste câteodată îmi visez mâinile atât de lungi/ încât v-aş putea îmbrăţişa pe toţi din cauza unor vaccinuri am rămas cu o parte moale acolo se culcă dumnezeul meu şi visează nu îndrăznesc niciodată să-l trezesc pe sub mască aud cum îmi pocnesc zilele ca nişte nuci lovite cu ciocanul unele complet seci singurul vis de care mi-amintesc mama/ tânără bunica tânără învăţătoarea mea tot tânără şi ea numai eu/ bătrână numai eu aici slujită de bypass le fac semne cu mâna să se-apropie ele mai departe se duc mai în ceaţă de sub ventilatoare îşi iau zborul cocoloaşe de vorbe/ anemii intraductibile şi mama e tânără bunica tânără învăţătoarea mea tot tânără şi ea între noi distanţa creşte la ambele capete numai mie scuipând într-un lighean resturi de viaţă îmi pare c-am ajuns |