Poezie
de Gela Enea
dacă m-aş întoarce în timp
m-aş privi în oglindă nu să vânez defecte
mi-aş căuta calităţi le-aş inventa lăsând să-mi explodeze pe faţă
mândria de sine ca atunci când te afli într-o competiţie dar ştii
că juriul este de partea celuilalt şi trebuie să-i arăţi
că poţi mai mult
la ce bun să aştept oscarul din vitrina cu masculi alfa
dacă nu am intrat în rol iar în momente-cheie
am uitat replica te cred dragul meu
m-aş gândi de zece ori înainte de-a spune seara
că mă doare capul
în loc să recunosc că de fapt mi-e silă îngropând în mine mortul
îmbălsămat şi de nimeni plâns
aş face alianţă cu îngerii am citit că sunt asexuaţi şi inofensivi
nu mi-ar închide gura cu pumnii
dacă m-aş întoarce în timp aş sărbători majoratul
dansând numai cu El
deşi bănuiala despre cât de ocupată
îi e viaţa m-ar înţepa în piept
nu aş mai părăsi oraşul după care-am tânjit douăzeci de ani
ştiţi voi ce-nseamnă douăzeci de ani de insomnii
în spaţiul cărora să reconstitui străzi şi clădiri
staţii de autobuz şi parcuri
oameni şi fapte
dacă m-aş întoarce în timp aş lăsa poarta liceului deschisă
liceul de unde-am zburat cu aripi de lemn
atunci trebuia luată-n stăpânire lumea/ la 18 ani
nu când îţi pârâie oasele şi reumatismul
e de preferat unui parkinson
dacă m-aş întoarce în timp
aş urca pe scenă să recit un imn închinat fetelor proaste
pe cuminţenia cărora au urinat câinii fără stăpân
de huiduielile tribunei oficiale nici frică nu mi-ar fi nici ruşine
sunt gela
aş declara în faţa publicului avid de senzaţii tari
nu e greu să mă ţineţi minte
sunt gela
câtă memorie credeţi că vă consumă
patru litere
|
