Cînd sînt înfometaţi, şoarecii îşi mănîncă propria coadă.

*

Cu cît idealizăm pe-o parte, cu atît sporeşte pe de altă parte apetenţa noastră pentru palpabil. Ne tentează din ce în ce mai mult o satisfacţie cu miză mică în proximitate decît o satisfacţie cu miză mai mare într-un moment mai îndepărtat. E cumva un mijloc de apărare antithanatică? Vrem cumva să ne prelungim viaţa prin intensificarea paroxistică a clipei?

*

Între spus şi nespus rămîne îndeobşte un spaţiu al nimănui, se pare că necesar ambilor factori pentru a-şi conserva imanenţa.

*

Trece în unele momente prin ochii săi apoşi o vagă undă de milostenie. O notă din tînguirea unui ţîrcovnic rural îi răzbate în glas. A întîlnit un cerşetor căruia, vrînd pesemne să-i dea de pomană, caută îndelung prin buzunare să găsească moneda cea mai mică. Dar n-o găseşte şi pleacă mai departe, cu bărbia înălţată, satisfăcut întrutotul de buna sa intenţie.

*

Jocul: un capriciu cu toate actele în regulă, un aleatoriu care, păstrîndu-şi identitatea, are aerul gentil de-a renunţa la sine. Caracterul său eminamente feminin.

*

„Genialitatea este sfinţenia îndrăznelii” (Nikolai Berdiaev).

*

Cît de uşor renunţi la ceea ce posezi prin cunoaştere faţă de ceea ce îţi e încă străin! Se află neîndoielnic un risc în această opţiune pentru necunoscut: a da vrabia din mînă pentru cioara de pe gard. În ce are mai seducător, aspiraţia noastră, orice aspiraţie, oare nu e doar o aventură?

*

Migala, truda neistovită pe detaliu, rîvna miniaturilor atît de caracteristică Evului Mediu semnifică o forţare a absolutului în temeiul unor mijloace omeneşti preaomeneşti, un asalt al înaltului prin nimicnicia voluntară a umilităţii pioase. Secretul succesului? Distanţa dintre cele două extremităţi, care devine fabuloasă.

*

„Mergeam călare prin pădure şi am văzut în desiş nişte fructe coapte. Şi m-am gîndit: nimeni n-o să vadă aceste fructe de pădure, nu sînt nimănui de trebuinţă şi lor nu e nimeni de trebuinţă, dar ele îndeplinesc riguros, din răsputeri, nu menirea lor, ci cea care le e destinată, făcînd voia Acelui «Eu» care trăieşte ca fiinţă separată în planta asta. La fel şi omul care, spre deosebire de plantă, are avantajul (părelnic) că poate avea conştiinţa acestui «eu» universal în fiinţa sa separată” (Tolstoi).

*

Distribuţia fiinţei în acablanta diversitate de roluri pe care i-o oferă clipele. Necontenit jucăm teatru, risipind trăsăturile personajului pe care s-ar cuveni a-l întrupa.

*

O opinie a umanistului renascentist Scaligero despre limba bascilor: „Îndeobşte se crede despre ei că îşi pricep propria limbă, dar eu unul nu cred”.

*

Oscar Wilde despre G. B. Shaw: „Un om excepţional acest Bernard Shaw. N-are nici un duşman, dar nici unul dintre prietenii lui nu-l poate suferi” .

*

Bolile îşi au prea adesea (din justificată precauţie?) spectrul lor de speculaţii şi rafinamente prin care se apără avocăţeşte în faţa normalului acuzator. Mai cu seamă bolile de ordinul select al celor sufleteşti. Pe bună dreptate, Thomas Mann observa că sînt unele boli pe care medicii nu le merită…

*

O iluzie atît de avîntată încît se ruşinează de sine aidoma unei regurgitări.

*

Moment negru. Nu, trecutul nu e o iluzie, ci capcana unor iluzii. Prinse-n această capcană, de nenumărate ori iluziile rămîn aşa, pînă la finele vieţii noastre.

*

„Kat Lee, predă lecţii de educaţie sexuală! Studenţii de la universitatea din Manchester au şansa de a învăţa tainele amorului de la o profesionistă. Pornostarleta Kat Lee le oferă şi reduceri la partidele de sex. A dat lovitura de cînd s-a angajat să îi iniţieze în educaţia sexuală numai pe tinerii de la universitatea din oraşul britanic. Cînd predă teorie, îşi pune ochelari ca să pară mai serioasă. Studenţii sînt foarte mulţumiţi de lecţiile pe care pornostarleta Kat Lee, de 29 de ani, le oferă. Pe lîngă cursurile teoretice pe care le face cu ei, ea le oferă şi şedinţe de practică. Dacă dovedesc cu cardul că învaţă în universitate, aceasta le scade 20 % din tariful său de 140 lire sterline (opt sute patruzeci şi unu de lei pe oră). Kat Lee a devenit, astfel, în scurt timp, «profa» preferată a studenţilor. «E o nebunie să dai lecţii studenţilor. Nici nu îmi puteam imagina că voi avea un succes aşa de mare. Ei cheltuiesc mai degrabă banii pe sex decît să îşi cumpere mîncare sau cărţi», a povestit Kat Lee. Încă din prima zi de cursuri, 17 studenţi au sunat-o ca să-şi rezerve şedinţe practice” (Click, 2014).

*

Nu o dată ideile elementare, comportîndu-se aidoma unor specii care au o politică de adaptare la mediu, se înconjoară cu o cuirasă de complexităţi, îşi dezvoltă organe speculative spre a supravieţui. Id est spre a nu se prăbuşi în clişeu.