Formaţia? Pînă la urmă contează sinele distinct care se învaţă pe sine. Traseul şcolar, mai curînd un adjuvant.
*
Nu ştim în ce timp trăim. Abia după aceea o veche temă hegeliană cînd o epocă a sfîrşit, putem caracteriza acea epocă. Prezentul, nu ştim dacă este o epocă de trecere, un timp al începutului, un timp al închiderii şi, în multe privinţe, poate fi toate aceste trei lucruri la un loc
(Paul Ricoeur).
*
Senectute. Nu o dată sfîrşitul îţi pare inepuizabil. Ori aşa este de fapt?
*
X are amici-admiratori cu duiumul. E prea important pentru a avea prieteni.
*
În realitate, valorile unui domeniu nu se îmbrăţişează, ci se concurează măcar subiacent.
*
Scriptor. Condeiul său împrumută texte de la unul, de la altul, uitînd să le mai restituie.
*
Eclipsa de Lună a anunţat Sfîrşitul Lumii? Conform unuia dintre cei mai de succes susţinători ai teoriilor conspiraţiei inspirate de creştinism, Paul Begley, Apocalipsa este anunţată atunci cînd au loc patru eclipse de Lună şi se înregistrează şase Luni pline între sărbătorile evreieşti importante. «Luna de sînge» nu a putut fi observată în emisfera nordică în noaptea din 26 mai spre 27 mai, pentru că s-a produs în jurul orei prînzului, însă a putut fi observată din Australia, sud-estul Asiei, SUA, America Centrală şi Canada. Fenomenul a fost numit «Luna de sînge» deoarece în momentul în care satelitul nostru natural intră în direcţia umbrei terestre are o culoare roşiatică (Click, 2021).
*
Senectute. Vîrsta nu te iartă decît dacă o ierţi şi tu.
*
A.E.: A greşit din intenţie, însă nu fără dificultate. Din două, trei, mai multe intenţii de-a greşi, pînă cînd una a mers la ţintă.
*
A.E.: Nu ştiu cum se întîmplă, dar autorii mediocri care ajung la funcţii importante devin şi mai mediocri. Un remarcabil progres în negativ.
*
Satul e liric, oraşul e dramatic. Cînd se amestecă, dau naştere unei drame muzicale perfecte (H. W. Longfellow).
*
A.E.: Conştiinţa lui X. Cu cît cunoaşte mai multe umilinţe, cu atît are mai mari pretenţii din partea lui Dumnezeu, cu cît are mai mari satisfacţii, cu atît are pretenţii şi mai mari din partea lui Dumnezeu.
*
Este greu să te înţelegi bine pe tine însuţi, căci ceea ce s-ar putea face din măreţie şi bunătate se poate face şi din laşitate şi indiferenţă. Te poţi purta desigur aşa şi aşa din iubire adevărată, dar şi din perfidie şi din răceala inimii. Tot aşa cum nu orice blîndeţe este bunătate. Şi numai dacă aş putea să mă scufund în religie, ar putea fi reduse la tăcere aceste îndoieli. Căci numai religia ar putea distruge vanitatea şi pătrunde în toate ungherele (Wittgenstein).
*
Oprit în faţa visului precum în faţa unui teren prevăzut cu inscripţia interzis.
*
X s-a ferit pe cît a putut de funcţiile de vază, dar acestea s-au ţinut de el silindu-l să le accepte.
*
Îmi spune amicul A. D.: Cînd îl citesc pe X, îmi vine să scriu, cînd îl citesc pe Y, îmi vine să mă las de scris. Uneori prefer să-l citesc pe Y.
*
Se auzea, s-ar fi putut auzi chitara dacă sunetul ei n-ar fi deschis din prima clipă modul exact de a asculta? Aceasta era prima ei calitate, greu de discernut pentru moment. Cei care sunt preocupaţi de pedagogii şi-au dat seama poate de faptul că Muzica este cea care învaţă fără cuvinte modul corect de a asculta. (
) Muzica împlineşte, se împlineşte, şi, dacă o ascultăm, ne împlinim noi înşine. Ce este, cine este cel care o aduce? O fiinţă străveche, o pură actualizare a veşniciei. Şi este de neconceput ca vreodată să plece, ca vreodată să nu se fi aflat cu noi. Se va întoarce. Se va întoarce mereu cel care face muzica acestei clipe. Se va întoarce această muzică ce se apropie cel mai mult de origine, de început, cînd dezvăluie în acelaşi timp clipa de acum. Durează doar o clipă ea toată. Durează doar o clipă toată muzica. O clipă de eternitate, cum este cea a morţii, a naşterii, a iubirii. Cu atît mai mult cu cît muzica este interpretată la chitară (Maria Zambrano).