A.E.: X, un autor minor fără scăpare, acoperind cu injurii numele cel mai respectat al trecutului literar din ţara sa, aidoma unei iritante insecte ce se fixează astfel, imprudent, pe banda cleioasă menită a o extirpa. * Senectute. Trăiri care nu mai încap în verb, aidoma unor persoane înghesuindu-se inutil lângă un autobuz sau vagon de tren supraaglomerat, care pleacă fără ele. * Şi nici nu-ţi vine a crede că ţi-a dispărut tinereţea, vârstă care ţi-a îngăduit pentru prima oară să-ţi conştientizezi copilăria paradiziacă. * Din spusele lui Blaga: În fiecare seară ascult ştirile de la radio Londra şi adorm pe ele. * Poezia nu are de expus idei. Ideile (în sensul obişnuit al cuvântului) sunt expresii sau formule. În acest moment nu avem de a face cu poezia. Ea apare într-un moment anterior cel în care lucrurile înseşi sunt bogate în idei. Ea trebuie deci să formeze sau să comunice starea sub-intelectuală sau pre-ideală şi să o reconstituie ca o funcţie spontană cu toate artificiile necesare (Valéry). * Marea suferinţă morală e o iubire rănită. Inclusiv iubirea de Dumnezeu. * Senectute. Aşteptările mici iau calea celor mari. Se solidarizează cu ele preluându-le treptat proporţiile. * Prudent la culme când îmi ia apărarea, X are grijă a-şi reduce tonalitatea micului discurs apărut în revistă, cu prea evidenta intenţie de-a nu supăra pe nimeni. E ca şi cum, în trafic, un poliţist, constatând că un şofer mi-a lovit zdravăn maşina din exces de viteză, l-ar taxa exclusiv cu o uşoară mustrare verbală. * Nici luna nu e întotdeauna un cerc perfect (proverb grecesc). * Purificarea sentimentului religios. A îndepărta orice supunere servilă faţă de o putere absolută care judecă, răsplăteşte şi pedepseşte din afară; a asculta mai curând chemarea mută a unui Dumnezeu lipsit de apărare, a şti să mângâi nesecata agonie umană a lui Cristos răstignit care nu poate nici să trăiască, pentru că el este străinul lumii, nici să moară, pentru că el este Dumnezeu. Pascal a presimţit această formă supremă a milei atunci când a spus: «Isus va fi în agonie la sfârşitul lumii; e un timp în care nu trebuie să avem somn» şi încă: «Isus s-a rugat oamenilor şi ei nu i-au împlinit rugămintea». Oamenii s-au rugat prea multă vreme la un Dumnezeu-Cezar; este timpul ca ei să aplece urechea la rugăciunea unui Dumnezeu sclav, a unui Dumnezeu care nu există la nivelul la care putem fi noi existenţa, un Dumnezeu care aşteaptă de la noi existenţa (Gustave Thibon). * Dumnezeu: un început perpetuu conţinând trecutul, prezentul şi viitorul, paradigmă supremă a oricărui act de creaţie spirituală, Înţelepţii care-l descoperă în toate fiinţele ( ) devin nemuritori (Kena-U). * Scriptor. A formula prea simplu, ca şi cum ai încerca să sapi pământul cu palma. * A.E.: Idei, desigur, dar nu ale oricui. Să aibă clasa unei apartenenţe, şicul unui nume. Ce naiba, nu neglija ierarhia lor socială care le stabileşte cota de vânzare/ cumpărare. * A.E.: M-am jucat cu o parabolă. X, privindu-se în oglindă, vede o furtună, Y, privindu-se în oglindă, vede un amurg, Z, privindu-se în oglindă, nu vede nimic, bucurându-se că a devenit invizibil. * Cea mai scumpă cameră de hotel din lume costă 150.000 de dolari pentru un sejur minim de două nopţi. Suita Empathy, care cuprinde ultimele două etaje ale Palms Casino Resort din Las Vegas, a fost proiectată de artistul avangardist britanic Damien Hirst, numai opera sa de artă din penthouse-ul de 850 de metri pătraţi a fost evaluată între 36 şi 39 de milioane de dolari. ( ) Spaţiul unic vine şi cu un majordom prezent 24 de ore, sală de jocuri, cinema privat. Sală de fittnes şi două saloane de masaj (Click, 2023).