Se pare că cifra 7 (şapte) este una deosebit de norocoasă pentru scriitorul Ioan Lascu. Cea de-a şaptea domniei sale carte din domeniul eseisticii şi criticii literare- Actualitatea capodoperei şi trecutul recent al literaturii, Editura Universitaria, Craiova, 2008 - este o veritabilă provocare pentru intelectualul autentic, format în spiritul respectului pentru marile capodopere ale literaturii europene sau de inspiraţie europeană. Cartea , aflată la cea de-a doua ediţie, revizuită şi adăugită (fapt care vorbeşte de la sine despre succesul ei în rândul studioşilor de toate vârstele) , este, după însăşi mărturia autorului făcută nouă în prefaţă, un gest binefăcător de anamneză culturală.Câtă lume citeşte despre asemenea cărţi , aceasta rămâne o chestiune de cerere şi ofertă , dar şi un act de diseminare parabolică , ceva asemănător, vrem să spunem,cu pilda semănătorului... Aşadar un incitant îndemn la citirea şi răs-citirea operelor literare pe care, în bună tradiţie, le numim capodopere. O ţintă pe care scriitorul Ioan Lascu şi-a propus-o şi pe care a atins-o cu brio, iar când scriu aceste cuvinte am ca argument peremptoriu propria mea bucurie intelectuală trăită la citirea celor 270 de pagini ale cărţii sale.

Iată cărţile asupra cărora volumul Actualitatea capodoperei şi trecutul recent al literaturii ne propune, ne provoacă, de fapt, să ne îndreptăm atenţia: romanul romantic Notre-Dame de Paris de Victor Hugo, textele lui William Blake, poet şi gravor englez născut la Londra în 1757, piesa Ifigenia în Taurida de Goethe, nuvela Mantaua de Gogol, iar, cu mult mai aproape de noi, Ghepardul de Tomasso di Lampedusa, Marele portret de Dino Buzzati, Jurnalul lui Drieu la Rochelle, Alexis Zorba de Nikos Kazantzakis, Doctor Jivago de Boris Pasternak, volumul de versuri Sare de lup de Vasko Popa etc. Ioan Lascu mai stăruie cu evidentă plăcere a lecturii şi a interpretării semnificaţiilor textului, asupra latino-americanului Jorge Luis Borges, asupra dramaturgului american Tenesse Williams şi a romancierului venit în Europa din acelaşi spaţiu fizic şi cultural, Henry Miller. Nu uită de literatura română, punând în pagină dintr-o nouă perspectivă interpretativă relaţia pădure-iubire din trei notorii poeme eminesciene: Floare-albatră, Dorinţa şi Povestea teiului.

Un amplu şi veritabil studiu academic, de 100 de pagini, intitulat Motivul morţii dincolo de poezia luminii este consacrat liricii lui Lucian Blaga, dar şi conexiunilor subtile dintre opera literară şi cea filozofică ale acestuia, studiu care, de altfel, încheie prima şi cea mai consistentă secvenţă a cărţii, Actualitatea capodoperei. Construit pe trei capitole tematice – Presentimentul morţii, Moarte şi tragism existenţial, Depăşirea tragismului: dialectica morţii – studiul se sprijină temeinic pe o bună cunoaştere a operei lui Osvald Spengler, filozof al culturii pe care Ioan Lascu l-a tradus în urmă cu mai mulţi ani prin intermediar francez, dar şi pe exegezele lui Lucian Blaga de către Pompiliu Constantinescu, Ov. S. Crohmălniceanu şi Mariana Şora. În lectura sa postmodernă a liricii blagiene, Ioan Lascu consideră că: Erosul este principiul ce elimină moartea ca dispariţie; el face posibilă cufundarea în povestea comuniunii, identificând cu pertinenţă critică fractura între lirica antebelică şi cea postbelică a fiului Lancrămului: În creaţia sa postbelică, Lucian Blaga temporalizează moartea – distanţa până la ea se măsoară în timp, ea este un eveniment viitor, iminent.

A doua secţiune a volumului Actualitatea capodoperei şi trecutul recent al literaturii cuprinde studii consacrate următorilor scriitori: poetul canadian de origine franceză Roland Giguere, romancierul american Kurt Vonnegut Jr ( în privinţa acestuia Ioan Lascu se focalizează asupra volumului Abatorul 5, cea mai celebră carte a americanului, tradusă în execelente condiţii şi la noi, prin anii 1980), poeta britanică de origine orientală Mimi Khalvati , cunoscută publicului românesc prin două din cărţile sale tălmăcite în limba română de Lidia Vianu, poeta Irina Mavrodin şi eseistul Ionel Buşe, acestuia din urmă fiindu-i analizată cea mai recentă carte a sa de eseuri politice intitulată Rouge caviar.

Cea de-a şaptea carte din domeniul domeniul eseisticii şi criticii literare - Actualitatea capodoperei şi şi trecutul recent al literaturii – a scriitorului şi universitarului craiovean Ioan Lascu este rodul unei provocări pe care autorul şi-a adresat-o lui însuşi cu aproximativ cinci ani în urmă, când a început să susţină o rubrică în revista Scrisul Românesc, dar şi o provocare, o aruncare a mănuşii către noi , ceilalţi, studenţi, profesori, scriitori. O replică peste veac la îndemnul romanticului Ion Heliade Rădulescu: Scrieţi, băieţi! Scrieţi, numai să scrieţi!, îndemn pe care contemporanul şi concitadinul nostru Ioan Lascu îl metamorfozează prin cea de-a şaptea sa carte în: Citiţi! Citiţi şi răscitiţi!