S-a stins în miezul zilei de 16 august anno domini 2010, la o vârstă la care alţi artişti sunt în deplinătatea forţelor lor fizice, pictorul, graficianul, sculptorul şi poetul slătinean Nicolae Truţă. Născut în ziua de 9 februarie 1949, în comuna Dobreţu din judeţul Olt, artistul a studiat la Liceul de Artă din Craiova sub îndrumarea profesorului Nicolae Marineanu, apoi la Timişoara, la Facultatea de Arte Plastice. Dăruit de Dumnezeu cu talent, dar şi cu o fire deosebit de generoasă, pictorul Nicolae Truţă a fost, timp de peste patru decenii, motorul sensibil al vieţii artistice din judeţul Olt. Peste 40 de expoziţii de desen şi pictură i-au marcat esenţial cariera artistică, făcându-l cunoscut şi apreciat în ţară şi peste hotare. A fost laureat a 5 premii ale Uniunii Artiştilor Plastici din România, cetăţean de onoare al municipiului Slatina şi al comunei natale, iar lucrări de-ale sale se află în colecţii particulare din SUA, Franţa, Germania, Belgia, Canada etc. Talent polivalent, a practicat cu dăruire grafica, pictura, sculptura, dar şi poezia şi eseul literar-artistic. În jur de 30 de cărţi sunt înnobilate de ilustraţiile sale. Ediţii slătinene din opera lui Mihai Eminescu poartă amprenta viziunii sale asupra operei omului deplin al culturii române, după expresia consacrată a lui Constantin Noica. O amplă expoziţie de desene inspirate din textele lui Eugen Ionescu i-a adus consacrarea în capitala Belgiei, iar dorinţa sa, mărturisită nouă în urmă cu câţiva ani, era să realizeze un album de desene inspirate de Bulzeştii sorescieni şi de poemele din suita de volume La Lilieci.
Profesor de mare dăruire, Nicolae Truţă i-a descoperit şi îndrumat pe mulţi tineri înzestraţi, care, acum, la trecerea sa către cele veşnice, sunt ei înşişi artişti recunoscuţi şi admiraţi. Printre aceştia: Marcel Duţu, George Păunescu, Andrei Tudoran, Marius Cioc şi foarte tânăra şi talentata Andreea Vlăduţ. Îmbinând cu har poezia şi artele vizuale, Nicolae Truţă a făcut din fiecare expoziţie personală un eveniment remarcabil. Înzestrat cu un deosebit har al privirii şi cu o fire structural poetică, s-a inspirat cu precădere din spaţiile rurale cel mai îndrăgit de artist fiind cel al plaiurilor natale, reflectat în exclusivitate în expoziţia deschisă la Galeria Miresele Dobreţului, dar prezent mereu, cu nobilă obstinaţie şi în celelalte expoziţii. Generozitatea sa de excepţie s-a materializat atât prin descoperirea unor talente aflate încă in nuce şi îndrumarea acestora pe calea artei autentice, cât şi prin organizarea unor tabere de creaţie în care artiştii din judeţul Olt şi invitaţii lor din alte părţi ale ţării, şi chiar de peste hotare, au avut prilejul fericit să-şi confrunte opiniile şi să creeze în natură ca într-un atelier uriaş, vegheat din înalturi de ochiul bunului Dumnezeu. Una dintre aceste tabere de creaţie (două ediţii: 2006 şi 2007) s-a desfăşurat chiar în comuna natală a artistului, între colinele împădurite ale Dobreţului. Ediţia din 2007 a fost pentru noi ocazia fericită de a sta de vorbă cu Nicolae Truţă, pe îndelete, tihnit, chiar în apropierea casei unde el a văzut lumina lumii. La întrebarea noastră Ce vă leagă de colinele şi oamenii din Dobreţu? De ce aţi ţinut neapărat să fiinţeze şi aici o tabără de creaţie plastică?, răspunsul său a sunat astfel: O tabără a existat şi până acum, dar neoficial. Pe vremea când eram elev la Liceul de Artă din Craiova, am venit cu prietenii mei în vacanţă, la mine acasă, şi am pictat nu numai Dobreţu, ci şi împrejurimile sale. Acestui sat trebuie să-i fiu recunoscător, pentru pildele date de oamenii vârstnici, de copii, de prieteni, de vecini. Aici am înţeles, de fapt, rosturile existenţei noastre şi ce înseamnă acel pământ pe care l-am cărat pe tălpi pe oriunde am colindat...
Cele două ediţii ale taberei de creaţie de la Dobreţu s-au finalizat cu o donaţie consistentă din partea artiştilor participanţi (aproximativ 100 de lucrări în ulei şi desene), donaţie care stă la baza unui muzeu sătesc de artă contemporană, dar şi prin expoziţiile de grup deschise în spaţiul Galeriei Artis a Muzeului judeţean Olt.
Regretatul critic de artă Radu Ionescu consemna într-unul din numerele revistei Ramuri, în 1989, următoarele: Cu o intuiţie sigură, cu gust şi sentiment, personaje şi locuri ale copilăriei sale se perindă prin faţa ochilor noştri.( ...) Expoziţia recent deschisă la galeriile din Slatina este actul de maturitate al unui pictor de mare sensibilitate, cinstit faţă de meseria sa şi faţă de toţi care-i privesc opera.
Şi dacă artistul complex şi omul generos care a fost Nicolae Truţă şi-a îndreptat în această vară paşii spre păşunile veşnic verzi ale bunului Dumnezeu, nouă, celor care l-am cunoscut şi l-am apreciat, ne rămâne amintirea fragedă a sufletului său mereu deschis către ceilalţi, ne rămân desenele, picturile, sculpturile şi versurile sale, ca un argument peremptoriu în favoarea vechiului adagiu latin Ars longa, vita brevis.