Poezie
de Ionuț Orăscu
de dragul ondinei
ah
ondină
am sărutat geamul care ne despărţea
am tocit creioanele de la panoul cu meciuri
am sfâşiat cu dinţii biletele necâştigătoare
eram îndrăgostit de tine
de felul în care degetele tale tastau cotele
eram dincoace de geam şi mă simţeam ca la vorbitor
te-ai uitat îndelung la mine cum stăteam acolo şi nu spuneam nimic
cunoşteai tipul meu
unul din ăia care exact înainte să dea cotele
mai schimbă ei ceva
numai aşa de dragul artei pariurilor
de dragul ondinei
s-o oprească pentru o clipă din existenţa ei
mâna s-a oprit
şi ce degete frumoase avea
şi parcă toată fiinţa ei se năştea tocmai atunci
din pixul agăţat la buzunarul tricoului naic
ah ondină
totul era laiv
poemul jucătorilor
către ion mureşan
cealaltă casă
fără vitralii
dar tot cu un fel de miros de pronaos
cu muzica aparatelor electronice
cu rugăciunile pariorilor singuratici
picioarele subţiri ale ogarilor pe nisipul catifelat
şi cum
ogarilor nici măcar un iepuraş real după care să alerge
nu li s-a dat
vai bieţii ogari
şi apoi sunt pianiştii
pe scaunele lor înalte umplu sala de pariuri
cu acorduri întâmplătoare
clapele sunt luminoase
şi pare că şi degetele pianiştilor s-au luminat
dar lor bieţilor pianişti nu le spune nimeni o vorbă bună
cum stau ei toată noaptea într-un colţ şi cântă
la aparatul lor cu clape pătrate
şi pare că doar ei îşi ascultă propriul concert
vai bieţii pianişti
pe ei nu-i ascultă nimeni
limba lor
încape într-o coloană din dreapta meciurilor
vai
bieţii jucători
poemul pariorului de altădată
cu toţii l-am ascultat pe bătrânul parior
el ne vorbea despre vânt şi despre mare
despre libertate şi despre iarbă
ne spunea să ne ferim de locurile unde nu bate vântul
ne-a cântat ceva despre fetele
din slatina cu ochi mari cât strachina
iar eu am cântat pe urmele lui
despre fetele din craiova
cu ochii mari ca butoanele liftului
şi a fost mândru de mine
şi m-a sărutat pe frunte
ne-a povestit despre las vegas
despre lumini
despre blecgec
şi ne-a promis că o să ne înveţe să numărăm cărţile
desigur asta s-a întâmplat acum multă vreme
poem la masa de joc
despre ea nu ştim nimic
de la masă doar pe faţa ei nu putem să citim nimic
după 20 de minute tura ei se termină
pleacă şi în locul ei vine alta
atunci nu ai unde să pleci
când schimbi masa schimbi şansa toţi o ştiu
şi-ţi scapă un vers în urma ei
dilăr tu regina nopţii
îl vezi aievea pe omul care-şi plimbă jetonul negru pe degete
apoi te întorci acasă la femeia vieţii tale
şi eu am înţeles blestemul prea târziu
şi am stat la masă cu pariorii
cei certaţi cu nevestele lor
cei care ştiu cele mai bune bancuri
cei cărora le e foarte foarte ruşine
am vorbit despre cât de mult ne place
urma nebronzată pe care o lasă un costum de baie
şi eu am înţeles blestemul
dar ce era să fac
ce era să fac când trupul ei
adormit în pat
îmi aducea aminte de un careu de dame
sărută-i umărul
ea nu ştie cât de greu e să
las-o să te certe la cafeaua de dimineaţă
las-o să plângă singură
vorbeşte-i despre moarte
despre dragoste
despre timp
dar nu-i vorbi despre joc
ce se întâmplă la masă rămâne la masă
ochii ei mari şi rotunzi
îţi vor aduce mereu aminte
de nişte jetoane
sărută-i pielea catifelată ca postavul verde
de pe masa de pocăr
felicia
lui L. A.
pe felicia am cunoscut-o în sală la superbet
avea o fustiţă scurtă şi ciorapi negri cu ochiuri mari
care dădeau în interior
juca la faraon
iar eu
în cealaltă parte
jucam la fructe
am trecut pe 720 ca să termin banii mai repede
şi să ajung lângă ea
i-am spus fără niciun fel de introducere trei dintre
cele mai bune versuri ale mele
şi de la mine şi-au întors privirea ca de la
mingea care crezi c-o să iasă în aut sau în corner
dar care se opreşte în fanionul de la colţ
apoi mi-a luat mâna stângă
şi a pus-o pe piciorul ei
şi a împins-o sub fustă
i-am simţit sexul cald şi umed
ca un pui abia fătat de ogar neted şi moale
tocmai atunci au intrat doi care m-au făcut
să-mi trag mâna repede
şi care vorbeau despre nu ştiu ce conferinţă
unul dintre ei a întins 50 de lei la ghişeu
ca să îi pună pe cont
îi explica celuilalt care rămăsese
cu privirea la o cursă de câini că
el nu joacă la stradală că preferă să joace laiv
noaptea pe enbiei sau pe volei la seturi
au ieşit şi felicia deja se îmbrăcase să plece
de-atunci n-am mai văzut-o
|