Versuri
de Marta Petreu
Mă gîndesc
Mă gîndesc la tine ca nimfa Calipso la Ulise
după ce el a plecat pe mare cu pluta lui
înspre soarta lui de om deci de muritor
(asta este Itaca)
Un om şi el acolo exact ca tine:
casă nevastă copii
cîteva nostalgii cîteva bulendre cîteva legăminte
şi-un cîine
Oho. Războaiele acelea poruncite de zei
Sau peţitorii: atîta sînge bărbătesc şi-atîta vaier
Ţine minte îmi spun ţine minte:
un zeu se află-n preajmă dacă există-o rană
El vine
el îşi pune gura lui de zeu pe rană şi suge ca un prunc la sîn
el îşi pune gura lui de zeu pe carnea despicată
ca pe-un sex muieresc
şi prinde putere
El se mişcă-n sînge ca-ntr-un pîntec
Ţine minte îmi spun: unde există o durere
hopa şi zeii. Unul măcar
El se lipeşte de durere ca o lipitoare
şi stă acolo vreme uitată ca un fericit
El se lipeşte de durere ca o lipitoare pînă te lasă lat
Mă gîndesc la tine ca nimfa Calipso la Ulise
după ce el a pornit pe mare cu pluta lui spre soarta lui:
un om şi tu acolo exact ca el
prins în cele omeneşti
ca într-o rană
|