Dacă ar fi să alcătuim o ierarhie a evenimentelor – cu rezonanţă judeţeană, naţională şi chiar internaţională – ce se vor întâmpla în acest an la Craiova, cu siguranţă sărbătorirea Centenarului Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman“ se înscrie printre cele dintâi ca importanţă şi relevanţă. Dând înapoi – cu sfială şi pioasă recunoştinţă – filele istoriei de acum un veac, vom găsi consemnat, la loc de cinste, faptul că la 21 decembrie 1908 a fost inaugurată oficial Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman”, moment festiv care s-a desfăşurat în prezenţa apreciatului cărturar Spiru Haret, aflat pe atunci în fruntea Ministerului Instrucţiei Publice şi al Cultelor, împlinindu-se, astfel, dorinţele testatorilor Alexandru şi Aristia Aman, iluştri oameni ai acestor meleaguri, de o generozitate şi nobleţe sufletească cu totul deosebite, greu de egalat şi de urmat pentru contemporanii noştri.

Practic, „actul de naştere”al instituţiei este datat „15 noiembrie 1908, ora 5,45 după amiazi”, când s-a întrunit în şedinţă Consiliul Primăriei Craiova – avându-l ca prim-gospodar pe C.M. Ciocazan, unul dintre cei mai apreciaţi primari şi oameni politici din Craiova acelor timpuri, şi s-a aprobat Regulamentul Fundaţiei Aman „compusă din 3 secţiuni; o bibliotecă, o pinacotecă şi un muzeu, toate reunite în casele proprii ale răposaţilor soţi Aman amenajate în adins pentru aceasta”.

În testamentul său (14 septembrie 1884), Alexandru Aman, precum şi în testamentul Aristiei Aman (14 mai 1901), soţia lui Alexandru Aman (fratele pictorului Theodor Aman) este menţionat: „Pentru cultura poporului din oraşul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum şi toată colecţia mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de artă şi toate mobilele. Cu asta să se înfiinţeze o bibliotecă liberă tuturor şi un muzeu pentru răspândirea cultului de folos în sine…Voiesc ca în casele mele din acest oraş, cu tot locul şi dependinţele lor din Kogălniceanu, Primăria Craiova să înfiinţeze şi să întreţină pentru totdeauna, o bibliotecă şi un muzeu cu o galerie de tablouri…”

Aşa s-a zis, aşa s-a făcut. Fundaţia Alexandru şi Aristia Aman „s-a născut” la 15 noiembrie 1908 şi „a fost botezată” la 21 decembrie 1908, iar înfiinţarea acestei „biblioteci libere tuturor…”, aşa cum este consemnat în documentele vremii, a fost consecinţa firească a aplicării Regulamentului promulgat de A.I.Cuza, la 23 noiembrie 1864, precum şi a Decretului emis din iniţiativa lui Spiru Haret în 1898. Aşa cum arată Tudor Nedelcea în monografia „ 70 de trepte”, Biblioteca a început să funcţioneze cu doar 2523 volume, rămase de la testatori sau cumpărate între timp, în care predominau cărţile de literatură, istorie şi filozofie, majoritatea – 1263 volume – în limbile franceză, germană şi latină achiziţionate de Alexandru Aman pe când îşi făcea studiile la Paris – şi numai 318 cărţi în limba română.

Primul raport de activitate al Bibliotecii „Aman” evidenţiază că în anul 1910 au fost înregistraţi 4300 cititori şi s-au cumpărat 6000 de cărţi, dintre care 2300 volume de beletristică, 1800 periodice, 900 lucrări de referinţă, apoi filozofie, istorie, artă etc.

Cel dintâi director al fundaţiei a fost Theodor Popescu, căruia i-a urmat, după un deceniu, Ştefan Ciuceanu, ambii profesori la vestitul liceu „Carol” din Bănie, apoi, din 1 septembrie 1921, timp de peste trei decenii, conducerea Fundaţiei Aman, şi implicit a Bibliotecii omonime, a fost asigurată, cu har ales şi cu deosebit folos, de către renumita poetă Elena Farago. De-a lungul rodnicului său directorat, Biblioteca Aman s-a afirmat, ca niciodată până atunci, într-un ritm mereu ascendent în viaţa spirituală a Craiovei şi a întregii zone geografice din această parte de ţară. Din iniţiativa şi cu sprijinul nemijlocit al poetei-director se înfiinţează cursuri de literatură şi istoria artei susţinute de renumiţi oameni de cultură, precum C.D. Fortunescu, I.Florescu, I.Dongorozi, C.V.Gerota, M.Stăureanu, C.Chifu, Şt.Ciuceanu. Practic, locuinţa Elenei Farago, din incinta Bibliotecii, a devenit un veritabil salon literar al cărui prag l-au trecut, onorând instituţia şi urbea noastră, Lucian Blaga, Ion Minulescu, Felix Aderca, Cincinat Pavelescu, Mihail Cruceanu, Nicolae Milcu, C.Şaban Făgeţel, C.D.Papastate, Eugen Constant ş.a.

O altă preocupare constantă a poetei a fost cea referitoare la completarea şi diversificarea – prin donaţii, cu deosebire, dar şi prin achiziţii – colecţiilor, demers destul de anevoios, dar niciodată abandonat, cu toate greutăţile întâmpinate din partea forurilor tutelare ce invocau invariabila scuză a puţinătăţii fondurilor. Având, însă, o strălucită reputaţie şi un cerc foarte larg de prieteni şi admiratori generoşi, Elena Farago a reuşit să atragă mulţi donatori. Un pilduitor exemplu îl reprezintă donaţia de aproape 4000 de volume – valoroase prin vechime şi raritate – primite din partea lui N.P. Romanescu, vestitul primar al Craiovei acelor vremuri, care a înzestrat biblioteca şi cu mobilier corespunzător, cum nu mai făcuse nimeni de la testatori încoace. O altă donaţie generoasă şi valoroasă, de aproape 300 de volume, a fost făcută de scriitorul Caton Theodorian, cărţi remarcabile îndeosebi prin autografele şi dedicaţiile unor apreciate personalităţi.

Documentele de arhivă relevă faptul că în perioada directoratului Elenei Farago, biblioteca îşi îmbogăţeşte colecţiile mai mult prin donaţii particulare sau ale unor instituţii, decât prin grija oficialităţilor locale. Cert este că – aşa cum evidenţiază datele statistice – după mai bine de 35 de ani de la înfiinţare, fondul de carte al bibliotecii „Aman” înmănunchea 10913 titluri, în 13567 exemplare, din care 7100 titluri erau… donaţii şi numai 3813 titluri au fost cumpărate din bugetul primăriei…

…Cum era şi firesc, în urma reorganizării administrativ-teritoriale, din perioada 1945 – 1948, au avut loc schimbări majore de „ordin tutelar” în viaţa bibliotecii. Dacă până în anul 1950 instituţia a purtat numele testatorilor şi era patronată de primăria locală, odată cu constituirea regiunii Oltenia şi biblioteca a căpătat statut regional, pe care îl păstrează până în anul 1968, apoi redevine…municipală, iar din anul 1974 – judeţeană. Prin Decizia nr. 458 din 20 septembrie 1991 a Prefecturii Judeţului Dolj (prefect Ilie Ştefan) bibliotecii i se (re)atribuie numele iluştrilor săi fondatori Alexandru şi Aristia Aman.

În prezent această „Împărăţie a Cărţii” se află în subordinea Consiliului Judeţean Dolj – statut benefic pentru Biblioteca Aman şi pentru pricepuţii salariaţi ce-şi desfăşoară cu har activitatea aici – care se preocupă cu statornicie şi generozitate de finanţarea şi buna desfăşurare a întregii activităţi a instituţiei în ansamblu. Dovadă şi faptul că în ultimii ani Consiliul Judeţean Dolj a alocat importante fonduri băneşti atât pentru achiziţii de carte, documente şi alte unităţi de bibliotecă, pentru dotarea şi modernizarea spaţiilor destinate publicului şi bibliotecarilor, cât şi pentru lucrări de investiţii curente, dar şi mai de amploare. Aşa, bunăoară, s-a consolidat şi modernizat clădirea Aman (sediul central), iar lunile trecute s-a făcut recepţia (nu inaugurarea) de terminare a lucrărilor de consolidare la Casa Memorială Elena Farago, singura instituţie cu acest statut din judeţul nostru. De asemenea, Consiliul Judeţean Dolj, ca ordonator principal de credite, a investit în dotarea tehnică şi sporirea gradului de informatizare a activităţii bibliotecii, prin achiziţionarea mai multor calculatoare, a unui cod ( cititor ) de bare şi a unui modern sistem de supraveghere video inaugurat chiar în aceste zile.

Nu este lipsit de importanţă şi relevanţă de amintit şi un alt aspect: Biblioteca Aman este singura instituţie cu acest profil din Oltenia şi printre foarte puţinele din ţară care, în urmă cu doi ani, a semnat un parteneriat de colaborare între Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman din Craiova – parteneriat realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj – în scopul cooperării între S.U.A. şi România prin furnizarea – reciprocă - de informaţii privind realităţile din România şi S.U.A.

Un lucru este dovedit: Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman este – prin volumul şi valoarea colecţiilor de carte, publicaţii şi documente, dar şi prin diversitatea şi complexitatea activităţilor pe care le desfăşoară la sediul central, la cele patru filiale din Craiova, sau la cele 84 biblioteci orăşeneşti şi comunale din judeţ – cea mai importantă bibliotecă publică din judeţ şi întreaga zonă a Olteniei, alăturându-se celor mai mari şi importante biblioteci din ţară. Dovada? Biblioteca Aman dispune în prezent de un numeros şi valoros fond – ce înmănunchează, acum, în anul CENTENARULUI - 534.768 publicaţii, colecţii enciclopedice reprezentative de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale, purtătoare de informaţii, româneşti şi străine. Anul trecut, bunăoară, au fost achiziţionate 15.788 unităţi de bibliotecă, au avut loc 406.903 tranzacţii de împrumut, au avut loc peste 85 evenimente culturale, iar numărul celor care au trecut, zilnic, pragul instituţiei noastre a depăşit cifra de 600, ceea ce înseamnă că biblioteca a fost şi continuă să fie cea mai importantă sursă de formare şi informare a populaţiei, dar şi de luminare întru cunoaştere a celor care apelează la cel mai bogat, fidel şi …recunoscător prieten: CARTEA.

Iată doar câteva dintre „faţetele”- multe nevăzute şi neconsemnate aici - activităţii Bibliotecii Judeţene Alexandru şi Aristia Aman, prestigioasă instituţie de cultură, ce urcă din îndepărtate vremi, al cărei centenar este sărbătorit în 2008. Mai exact spus, în zilele de 14 şi 15 noiembrie a.c. vor avea loc, printre altele, o adunare festivă – la care preconizăm să participe oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul României; o sesiune naţională de comunicări ştiinţifice „Valori bibliofile din patrimoniul cultural naţional”; o cuprinzătoare şi inedită expoziţie de cărţi şi documente rare, realizată în colaborare cu Muzeele Olteniei şi de Artă; un spectacol omagial; dezvelirea unei plăci aniversare cu directorii ce au condus biblioteca de-a lungul veacului; realizarea unui album monografic şi a unui CD de prezentare a instituţiei; organizarea unui concurs de poezie „Elena Farago” etc. Practic, toate manifestările culturale organizate de instituţia noastră în acest an se vor desfăşura sub semnul sărbătoririi centenarului.