dragii mei prieteni de altădată ştiu că nu mai sunteţi
şi ştiu că nici eu nu mai sunt
şi mi se pare că aşa e mai bine
dar până la urmă
iată mi-au rămas cântecele voastre
habar nu aveam eu de leonard cohen când virgil
a declarat pe propria-i răspundere că-l plagiază
sau îl fură
nu mai ţin minte verbul
acum când îl ascult şi eu
ba chiar l-am văzut şi în realitate
într-un concert
iată virgil reînvie odată cu poemele sale
dancing to the end of love
haleluiah
ceilalţi şi mai vechi aveau alte preferinţe
aşa că mă mulţumesc cu fred buscalione sau celentano
ca să-i mai reîntâlnesc măcar aşa pe bulevardul
tinereţii noastre până la mănăstire noapte de noapte
ce-om fi vorbit noi atunci mă întreb
dar ei învie fără cuvinte acum
şi tac şi eu
iar cântăreţii ăia italieni îşi văd de melodiile lor
acolo unde sunt
fără să ştie că ele îmi învie mie prietenii
de altădată
morţi sau plecaţi cine ştie pe unde
cu muzica lor cu tot
şi poate chiar cu umbra mea de atunci
pe retină
sau poate că nu
doar eu cu a lor