Apărut recent la editura craioveană Autograf MJM, volumul Radiografii critice în oglinzi retrovizoare al criticului literar şi universitarului George Popescu reuneşte valoroase pagini de critică şi teorie literară scrise în perioada 1980-2000, care iniţial s-au regăsit în paginile diferitelor reviste, cele mai multe dintre ele fiind publicate în revista Ramuri, la invitaţia lui Marin Sorescu, aflat în acea perioadă la conducerea redacţiei prestigioasei reviste craiovene.

Între paginile acestei cărţi se aştern recuperate articole selectate sub semnul unei eventuale actualităţi, pe de o parte, iar pe de alta, sub impresia gândului că în cel de-al doilea „obsedant deceniu al perioadei postbelice, literatura n-a sucombat, ca în primul, dimpotrivă, a supravieţuit, uneori nu departe de palierul unei normalităţi opuse anormalităţii societăţii în care vieţuia”, după cum aflăm din „Avertismentul” care prefaţează volumul. O concisă cheie de lectură face trimitere la un scurt excursus prin câteva premise teoretice. Titlurile acoperă o arie foarte vastă ce cuprind nume de răsunet ale literaturii universale, precum Rimbaud, dar şi evocări exegetice, cronici de întâmpinare, de traducere literară, restituiri, cum este cazul articolului despre traducerea şi tipărirea studiului din 1961 al Rosei Del Conte, Eminescu o dell’Assoluto şi al celui despre Ştefan Petică.

Regăsim printre rândurile acesteia lecturi, vechi şi noi, nume asociate criticii literare, poeziei, prozei, jurnalismului, antropologiei, filosofiei, dar şi lumii artistice; scurte, dar profunde radiografii ale creaţiei acestor diverşi autori îşi găsesc loc sub ochiul atent al criticului avizat, dar şi al lectorului pasionat; nu lipsesc nici frânturi de viaţă reflectate în aceste radiografii. Din pleiada creatorilor – consacraţi sau aflaţi la debut – propusă de George Popescu, mulţi dintre ei cunoscuţi personal sau cu care s-a intersectat la diverse evenimente culturale naţionale sau internaţionale, sau chiar prieteni de-o viaţă ai acestuia, fac parte: Lucian Blaga, Al. Macedonski, Ion D. Sîrbu, Mihai Şora, Al. Piru, Eugen Negrici, Marin Sorescu, Mircea Martin, Ovid S. Crohmălniceanu, Mircea Ghiţulescu, Petre Stoica, Nichita Stănescu, Ion Mircea, A.E. Baconsky, Marian Papahagi, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, Mircea Scarlat, Al. Cistelecan, Marin Mincu, Mircea Cărtărescu, Zigu Ornea, Mircea Ivănescu, Florin Mugur, Ovidiu Genaru, Adrian Popescu, Nichita Danilov, Mircea Mihăieş, Monica Lovinescu, Adrian Marino, Mircea Muthu, Dorin Tudoran, Nicolae Panea ş.a.

Sunt impresiile cititorului împătimit, ale intelectualului rafinat asupra unor cărţi de varii genuri, ale cărturarului care ne-a obişnuit cu o gândire critică de mare profunzime şi care denotă, încă o dată, dacă mai era nevoie, vocea sa unică, consistenţa lecturilor, riguroasa documentare, fineţea şi subtilitatea analizei, dar şi ampla sa capacitate de a găsi noi înţelesuri, de a desluşi concepte, de a descoperi nume şi scriituri noi şi de a le raporta la pulsul literaturii române sau universale.

Ne-au reţinut atenţia câteva articole ce denotă – dacă nu cumva considerăm că mai existau îndoieli asupra acestei certitudini – vasta cultură şi pregătirea impecabilă într-o multitudine de domenii: Creaţia – confruntarea cu monstrul: piatra (michelangiolescă), pânza, pergamentul, hârtia; Disidenţă vs. rezistenţă prin cultură; Dialectica deschiderii sau o nouă geometrie a ordinii; Spaţiul public disimulat şi discursul suspendat; Esopizarea spaţiului public prohibit; Discursul public(istic) sau cârciuma de la TV; Între fabulaţia mitografică şi o „etică a suspiciunii”; Premiul literar: între recunoaştere şi consacrare. Volumul se încheie cu o Epistolă cvasi-clandestină adresată artistului craiovean şi prietenului de o viaţă, „risipitorul de har”, Viorel Pîrligras.

În calitate de fostă studentă şi apropiată colaboratoare în domeniul italienisticii timp de aproape trei decenii, nu pot decât să mă bucur şi să îl felicit pentru deplina reuşită a acestui frumos proiect editorial, să îl consider un important eveniment şi să îi doresc Domnului Profesor, unul dintre mentorii mei, să îşi finalizeze acest extrem de interesant parcurs de recuperare a tuturor articolelor de critică literară risipite prin paginile diverselor reviste de cultură din ţară, pentru a ne oferi întreaga sa perspectivă de-a lungul unei jumătăţi de veac, de-acum, asupra vieţii culturale a urbei noastre, dar şi a pulsului anumitor momente din civilizaţia şi literatura lumii, în general, spre delectarea şi beneficiul nostru, al tuturor.