| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poemde Petruţ Pârvescucurentu farfuria şi becu VINE seară de seară noi eram acolo pe şanţ stam pe iarbă şi aşteptam de câteva zile se tot zvonea GATA dă drumul la curent pe uliţă ne şi închipuiam fără gaz lampa aprinsă agăţată frumos deasupra undeva în par LUMEA CU MIC CU MARE SĂ STEA CUMINTE DEOPARTE ŞI SĂ NU PUNĂ MÂNA ATÂT asta repeta pe linie de o săptămână încoace ghiţă goarnă de la primărie toată vara un sat întreg de gropi adânci în picioare boii oamenii parii mânjiţi de smoală şi păcură sârma întinsă în cap cu farfuria şi becu în seara aceea se înnoptase parcă mai devreme mătuşa lina lu gulie venise cu tuciu ăla mare străchini şi împărţea pentru ăl bătrân porumb fiert şi cu sare iar noi ziceam pe rând BOGDAPROSTE frumos mirosea aerul a păcură şi a catran ca un buchet enorm de chibrituri aprins afară nu se mai vedea dar eu ştiam în faţă peste drum la nicu la poartă era paru nostru mâncam liniştiţi şi dintr-odată a coborât aşa din senin pe pământ o umbră imensă albă şi moale de acolo de sus de sub farfuria aia mică şi roşie curentu lumina până în strachină! (din vol., în pregătire, păcala făgeţelului) |