Născut în 1933 la Oelnitz, în fosta RDG, ca fiu de miner, Reiner Kunze a studiat filosofia şi ziaristica în Leipzig. Având probleme cu Stasi fiindcă îşi publică cărţile în RFG şi nu se înscrie pe linia ideologică a Partidului Comunist, ba dimpotrivă, literatura sa este critică la adresa regimului, este dat afară din Uniunea Scriitorilor din RDG şi i se interzice să mai publice. În 1977 reuşeşte să emigreaze cu familia în Germania Federală. El scrie, de regulă, poezie scurtă, căutând să prindă esenţialul în doar câteva cuvinte. Poezia sa a fost tradusă până în prezent în 26 de limbi. Reiner Kunze este membru în Academia de arte frumoase din Bavaria şi a obţinut mai multe premii, printre care: Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din Cehoslovacia în 1968, Premiul pentru cartea de tineret în 1971, Premiul pentru literatură al Academiei de Arte Frumoase din Bavaria în 1973, Premiul Georg Trakl din Austria în 1977. Poeziile traduse mai jos fac parte din volumele Drumuri sensibile, Sonor care nu trece dincolo de pereţii camerei, Peste propria speranţăşi Singura viaţă a fiecăruiaşi publicarea lor se face cu amabila aprobare a editurii S. Fischer din Frankfurt am Main, căreia atât redacţia, cât şi traducătorul îi mulţumesc pe această cale.
Dur
Dintr-o sută de germanişti iubeşte poezia unul
Potrivit ca germanist în afară de acesta nu-i nici unul