Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poeme

        de Toma Grigorie

Poetul

Poetul precum Ariel

un homo viator

prin cerul cu numărul 9

anulează toate ancorele nacelei

în care zboară aninat

de balonul de săpun

durerilor lumii

le acoperă ferestrele

ca să nu vadă prăpastia

de dedesubt

nu ia în calcul căderile

se înalţă cât mai sus

cu putinţă

soarele îi trimite bezele

se teme că-i va topi

aripile

plasa de cuvinte

va fi destul de trainică?

Noaptea din lună

Moare clipa în fiecare clipă

celulele în celulă roiesc

firescul se iţeşte din firesc

precum aripa din aripă

moartea din moarte renaşte

viaţa din viaţă-şi ia rost

numai oul de Paşte

nu mai e viril cum a fost

omul din om dă năvală

timpul din timp se adună

boala se nutreşte din boală

luna bea noaptea din lună.

Nosce te ipsum

Scrutezi lumea prin porii ei la vedere

aduni istorii

din castrele romane

nu poţi pătrunde în sinele lucrurilor

decât prin sinele propriu

câte râpe cobori

câte piscuri urci

sensul lumii îl cari în rucsac

ca pe-o amuletă

încerci să descifrezi alfabetul

desenelor rupestre

din grotele vieţii

cunoaşterea aproapelui

înseamnă putere îţi zici

nu poţi fugi din tine deci

nosce te ipsum

îţi strecoară în ureche

străstrămoşul Socrate.

Cântec de frunză

Doamna toamnă sprijină scara

de pom

să poată coborî frunzele

Dumnezeu mulge ugerul cerului

mai des

aripi galbene poartă trupuri de zâne

pe valurile zării

spre ţărmuri agreste

deschizi fereastra

numeri bobocii văratici

îţi ies tot mai multe toamne

fructele intonează în borcane

cântecul de frunză

scăpată din arcane.

Doar câteva secunde

Lanţul anilor zornăie surd

când trec ocnaşii vieţii spre moarte

mă ţin de zi să nu mă poticnesc

rupând mirajul paginii de carte

urcăm atâtea trepte în vid

predestinaţi la trecere perfidă

castele de nisip închipuim

le strecurăm prin ochiul de firidă

de ce te lamentezi mă-ntreabă Zeul

doar ştii că eşti pasabil pe aici

nu pot să-ţi dau pe mână cerul

în neghiobia ta ai vrea să-l strici

mă-nclin în faţa Ta spre resemnare

dar o revoltă-n mine se ascunde

ocnaşi suntem dar liberi Doamne

am vrea să fim doar câteva secunde.

***

O arie belcanto lâncezeşte

într-un balcon din novecento

bărbierul din Sevilla

îi potriveşte favoriţii lui Rossini

forfotă mare în saloanele veneţiene

pregătiri febrile pentru balul de la curte

don Pasquale nu-şi găseşte

mănuşile albe

nici Donizetti nu ştie

unde şi le-a pus pe-ale lui

Carmen stă în faţa oglinzii

de două ceasuri

înfuriindu-l pe Bizet

până la hora staccato

în care se prind frunzele

ce lume ce lume

quelle Belle Époque

se deschide o nouă stagiune

la theatrum mundi

din Roma antică

până în cea romantică.

Pe umărul acestor fragile întrebări

Coarda arcului vibrând

săgeţile privirii

le ţinteşti peste umăr

spre pagina

în care îţi declar iubire

perpetuu nemulţumit de toate

dar mai ales

de cum îmi aşez feeling-ul

în alveolele silabelor

cum atât de simplu

îmi desfoliez sufletul

cum atât de complicat

mă descifrezi

da chiar tu

care îţi sprijini fruntea

pe umărul acestor

fragile questions.

Ianus

La porţile Romei

Ianus Bifrons

al tuturor lucrurilor iniţiator

se spune

neasemănător cu alt zeu

îi apare

lui Ovidiu

viitorul şi trecutul

înaintea şi înapoia lumii

pătrund în el prin cele două feţe adverse

sabinii n-au avut

nicio şansă

să treacă spre Capitoliu

peste vigilenţa dublă a lui

poate semăna confuzie

în haosul din casa

sufletelor damnate

omul cu două feţe

nu e neapărat

creaţia zeului...

Reparaţia morţii

Fiinţa vie a morţii

companioana mea

în arealul dilemei

to be or not to be

de 70 de ani

mă leagănă

pe braţele descărnate

de la ea am supt

sângele negru

dătător de putere

pentru învingerea întunecimii

aequat omnes cinis

adică moartea îi face pe toţi egali

zice Seneca

nu mă tem

de eşuarea vieţii

iată că egalii mei în moarte

pot fi marile genii

nu vă întristaţi

genius loci devine

genius universalis

moartea repară

tot ce strică viaţa.

Această magie

Simt cum mă apasă o umbră

pe creier

dacă n-aş şti că Dumnezeu

n-are umbră

aş crede că e a Lui

ce copac îşi întinde

palma crengilor asupră-mi

să fie gorunul lui Blaga

din care îmi vor ciopli şi mie sicriul

cine poate şti până unde

se întinde lumea omului

doar ieri l-am văzut

am stat de vorbă

azi nu mai e

s-a disipat în neant

ca şi când n-ar fi existat

sunt aproape fericit

că mai pot sta la taclale

cu vorbele mele

prietene necunoscut

îţi las ţie moştenire această magie

a transformării cuvintelor

în fiinţe dragi

în animăluţe de companie.

Am trecut în imaginaţie

Dau filele vieţii înapoi

să-mi recitesc povestea

se lasă greu desprinsă

din plumbul literelor

merg pe urmele mele

să caut vizuina în care s-a ascuns

vietatea trecută

prin faţa ţevilor

atâtor puşti de vânătoare

frunzele toamnelor au acoperit

forma urmelor şi mirosul

nici câinii cei mai versaţi

nu le mai pot depista

am trecut în imaginaţie

cu arme şi bagaje

încerc să mă reinventez

cât de cât fidel

nu mai pot desena clar

contururile şterse de umbrele

care s-au aşternut

peste lumina sângelui strâns

în amfora vârstei.

Nr. 05/2010
Situaţia Casei Monteoru
de Nicolae Manolescu

Lecturi la Institutul Blecher
de Gabriela Gheorghişor

Conferinţe la TRADEM
de Gabriela Ghoergişor

Revista revistelor
de Gabriela Gheorgişor

Lecturi publice
de Jean Băileşteanu

Din Jurnal (1998)
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (3)
de Gheorghe Grigurcu

Versuri
e Gabriel Chifu

Modele morale (2)
de Adrian Popescu

O fi sau n-o fi, aceasta e întrebarea
de Nicolae Prelipceanu

Penitenţă
de Nichita Danilov

Cîmpul minat al poeziei lui Mircea Petean
de Dumitru Chioaru

„Marele eşec” sau contradicţia lui Marino
de Constantin de M. Popa

Primii paşi ai frontierologiei româneşti
de Gabriela Gheorghişor

La porţile Orientului
de Daniela Firescu

În ordinea sentimentelor
de Florea Miu

Istoria a trecut şi pe la Satu-Mare
de Ştefan Vlăduţescu

Daimonul lui Ioan Matiuţ
de Gheorghe Mocuţa

Mistica sterilităţii
de Paul Aretzu

Poezii
de Miron Kiropol

Articolul 96 (fragment)
de Horia Gârbea

Obscuritatea pactului cu lumina, în poezia lui Eugen Bunaru
de Mircea Bârsilă

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Poeme
de Toma Grigorie

Fenomenul Katyn n-a avut loc...
de Ionel Buşe

„Nu îl cunosc pe acest om!” (II)
de Ion Militaru

În căutarea celuilalt
de Gheorghe Dănişor

Poeme
de Petre Got

Poeme
de Anghel Gâdea

Viaţa unui artist
de Antonia Areţu

Poezie şi natură originară
de Florin Caragiu

Mihai Ţopescu şi lecţia sa de anatomie a sticlei
de Cătălin Davidescu

Viziuni, enigme, controverse
de Romulus Preda

Duhovnicia muzicii
de Luiza Barcan

Sala de aşteptare
de Nicolae Radu

Japonia: ritualuri de sfârşit şi început de an (III)
de Ruxandra Mărginean Kohno

© 2007 Revista Ramuri