S-a născut în 1963, este lector la Facultatea de limbi străine a Universităţii din Istanbul. Din limba franceză şi engleză a tradus în limba turcă numeroşi scriitori, printre care Charles Baudelaire, Victor Hugo, Oscar Wilde, Emily Dickinson, Tristan Tzara, D.H. Lawrence şi alţii. De asemenea, poemele sale au fost traduse în mai multe limbi. Tozan Alkan este directorul revistei ,,C.N.“, revistă literară specializată în traduceri. Din creaţia sa amintesc volumele Zaman ve Maske („Ora şi masca“), 2003, Kalbin Akşamüstleri („Serile timpurii ale inimii“), 2005, Rüzgar („Vântul“), 2007, iar în 2009 i-a apărut în limba engleză o selecţie de poeme. Poetul este membru al PEN Club Turcia, al Sindicatului Scriitorilor şi al Asociaţiei Scriitorilor din Turcia.

O dimineaţă de chihlimbar,

în visul tău iarăşi corăbii plutesc –

exişti între a pleca şi a rămâne,

la intersecţia drumului bătătorit

pe buze tremură cuvintele rănite.

Timpul îşi mîngîie părul mai mult alb

apoi se tranformă în femeie.

Lumina, prima ta iubire, licărire, încă puţină licărire…

De-acum eşti clişeul păcatului,

reflectarea oglinzilor sparte,

pentru aceasta numele tău nu se va afla

în cărţile sfinte.

Dacă ne întoarcem la poem îi onorăm existenţa –

un oraş cu tot ce poate avea în el,

o gură discretă sorbind cuvintele,

un cal alb precum un rîu.

Între Eufrat şi Tigru sunt doar o rotiţă,

un bărbat lipsit de toate drepturile.

Într-o tăcere desăvîrşită s-a petrecut

fapta, nimeni nu suspecteză trandafirul,

revoluţia poate izbucni în fiecare loc ascuns privirii –

unele iubiri se nasc datorită acesteia.

Dacă aş şti pentru ce se află în faţa mea

un ochi secret şi pentru ce îmi răscoleşte sufletul…

imaginea ochiului nu se şterge uşor –

unii rebeli se nasc datorită acesteia.

Desenez ploaia pe cer,

un porumbel uitat pe acoperiş

iar dacă mai există suflare în condeiul meu

unele vieţi se nasc datorită acesteia.

Ieri, pe pajişte, m-am reîntîlnit cu mine însumi

şi dacă primăvara îmi încălzeşte oasele

se datorează acesteia.