Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Alexandru Păsat

        

Forma ca semn al dialogului între spațiu și timp

„Relația lemn-metal este definitorie pentru majoritatea lucrărilor.

Opțiunea trimite, după cum dezvăluie artistul, și la faptul că cele două materiale sunt nelipsite în universul gospodăriei țărănești, de la începuturile sale. Foile metalice care învelesc forma din lemn adaugă o mai mare rigoare unei geometrii îndulcite inițial de accente organice. Între ființa lemnului și încorsetarea metalică se naște acea tensiune care tezaurizează latențe, iată ideea și cuvântul din care Alexandru Păsat construiește conceptul axial pentru expoziția sa... Dar ne grăbim să adăugăm că și suprafețele metalice au viața lor, mărturie depunând urmele prelucrării, semne șănțuite ale lovirii, patina... Fiecare din cele două materiale își exhibă expresivitatea intrinsecă, texturală.

Văd în opera lui Păsat, cea care ni se înfățișează acum, o întâlnire sui generis între arhaic și minimalism. Nu este un arhaic ce ține de impulsuri paseiste, ci unul filtrat creator, care devine modalitate de recuperare a esențelor.

Nu este un minimalism de mimetică inspirație americană, rece-obiectivat și manipulând moduli formali industrial realizați în serie, ci unul rezultat din travaliul personal asupra volumului, geometriile elementare, chiar dacă produc unele componente serializate, sunt astfel umanizate.“

Adrian GUȚĂ

„Făcătorul de semne“

„În acest chip sugestiv se autodefinește sculptorul Alexandru Păsat, a cărui activitate din ultimii ani, de forjare a unor artefacte cu încărcătură simbolică, descinde direct din potențarea capacității expresive a unor materiale și structuri, cu o forță de iradiere, ce provine din însușirile lor imanente, primordiale și elementare. Ele funcționează cu elocvența formală și ideatică a unor formațiuni naturale sau corpuri geometrice, cu rafinate intervenții prin care se mariază, de pildă, lemnul cu fierul sau se distribuie accentele cromatice, ce înviorează minimalismul funciar, definitoriu pentru poetica plastică promovată de artist.

.......

Remarcăm în acest context și apariția unor preocupări oarecum divergente, concretizate în lucrări precum Instrumente pentru măsurat nostalgia, unde, odată cu încorporarea suveicii – în sine o metaforă a timpului – se transmit și conținuturi poetice, mai greu de presupus la un artist extrem de riguros, înclinat chiar spre o anumită asceză formală, ceea ce dovedește complexitatea viziunii sale, care este departe de a fi monocordă sau centrată pe o singură axă nodală.

Sculptorul, în calitate de „făcător de semne“, forează în același timp prin straturile memoriei colective, pentru a înregistra semnalele unor orizonturi noi, deocamdată greu de întrevăzut, dar care totuși, iată, pot fascina și îndemna la o meditație activă.“

Gheorghe VIDA

Nr. 1/2008
Nominalizãri pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2006

Douã zile la un castel din Polonia, o zi la Dresda
de Gabriel CHIFU

dumnezeu la abator
de Anton JUREBIE

Dimoviana
de Dan CRISTEA

Din jurnal (1992)
de Gabriel DIMISIANU

Dupã un faliment (IV)
de Alexandru GEORGE

„Viata Româneascã“
de Florea MIU

Memoria provizorie
de Nicolae PRELIPCEANU

Academia de pe Gianicolo (II)
de Adrian POPESCU

Versuri
de Ion Maria

La portile Orientului
Daniel Cristea - Enache

Festivalul Comediei Românești
Mircea GHITULESCU

Etnicul românesc și ideea europeană
Ionel Bușe

Matei Vișniec Scenografia așteptării
Iulian BOLDEA

Matei Vișniec
Iulian BOLDEA

Către nemurire
de Horia GÂRBEA

poeme nouã
Mihai ENE

„Trecutul nu trebuie uitat….”
Sonia CUCIUREANU

Funigei
Julio CORTAZAR

Încă o dată, clasic și modern
Ioan LASCU

Romanul neîntâlnirilor
Gabriela GHEORGHISOR

Rocambolescul în haine postmoderniste
Gabriel COȘOVEANU

Carte de recitire
Bucur DEMETRIAN

Nepieritoarea utopie a poemului
Paul ARETZU

Poezie dintr-un întuneric luminat
Luminița CORNEANU

„Ce citeau, cum citeau” locuitorii secolului 19
Dania-Ariana MOISA

Inspirat de heruvini
Geo VASILE

Ipostaze creatoare
Petre CIOBANU

Câteva impresii ale unui cititor meloman
Mircea MOISA

Arta de a fi discipol mereu
Paul ARETZU

Alexandru Păsat

Un poet al câmpiei
Bucur DEMETRIAN

Mihail Sebastian – magia paginii și a condeiului spornic
Henri Zalis

Sub semnul melancoliei
Florea MIU

Literatură și istorie la Thomas Babington Macaulay
Victor Olaru



© 2007 Revista Ramuri