Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Digestiv Cultural

        

Mare artă!... Mare Artist!!...

– Dedicaţiune Inaltei Nobilimi şi onor. P. T. Public din Sinaia –

 

Spun „gurile rele” ale istoriei literare că însuşi I.L. Caragiale a pus, într-o pasă de hedonsim specifică lui, poezia în slujba unei prăvălii din Sinaia. O reclamo-poezie nevinovată, detaşată, de un farmec aparte, de La Belle Époque românesc, care încearcă intrările dinspre lumesc ale „artei”, este şi cea pe care o culegem mai jos din Moftul Român, din 29 iulie 1901. Mofuri, ar zice unii, dar mofturi boiereşti, care dau culoare unei epoci centrate pe „literatură grav㔠cu orice preţ, pe care o destind şi o întorc spre publicul concret, de o anumită pregătire, dacă e să ne luăm după versurile cu aluzii culturale alese pe sprânceană. Să nu uităm că eram, încă, în „primăvara” limbii literare, o primăvară care nu se putea fără sălbăticiuni.

Susţineau odinioară

Filosofii pesimişti

Că taraba nu-i o artă

Şi băcanii nu’s artişti.

O mai falsă teorie

Nici că s’a mai pomenit,

Falsă, pe cât de absurdă:

Lucru-i astăzi dovedit.

A făcut fiasco’n fine

Teoria pesimistă,

Şi dovada evidentă

În Sinaia azi există.

Să poftească ori şi cine

A vedea cu ce dichis

Îşi conduce Matheescu

Magazinul Paradis!

Ia vedeţi cu câtă artă

Magazinu-i aranjat,

Şi cu ce profunziune

În de toate-i asortat.

Admiraţi eftinătatea

Şi serviciul cel prompt,

Şi când nacht s’achită nota

Şi când vrei s’o treci la compt!

Filosofu-antic, vestitul

Epicur, om rafinat,

Iubitor de trăia cuminte,

De-ar trăi ş’ar fi aflat

Că’n piaţa veche’n centru,

La Sinaia, a deschis

Eminentul Matheescu

Magazinul Paradis,

Cu familia în grabă

La Sinaia-ar fi venit

Şi pe tot sezonul verii

Aici s’ar fi stabilit.

O! desigur, orice-ar zice

Un ursuz de pesimist,

Băcănia-i mare artă,

Matheescu mare-artist!

Cu înaltă stimă

GH. MATHEESCU

Sinaia

© 2007 Revista Ramuri