Uniunea Scriitorilor din România anunţă cu deosebită tristeţe dispariţia dintre noi a poetului Ioan Moldovan, reprezentant valoros al generaţiei ’80, fost redactor şef al revistei Familia.

Ioan Moldovan s-a născut în anul 1952 în judeţul Cluj. A absolvit Liceul „George Bariţiu” din Cluj. În 1972 a început studiile superioare la Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” – secţia română-latină şi, începând cu anul al doilea, a activat la revista studenţească Echinox, fiind redactor, apoi secretar de redacţie. A făcut parte din al doilea val echinoxist, la revistă şi cenaclu, sub conducerea lui Marian Papahagi, la cursuri, seminarii şi grupe de cercetare sub îndrumarea lui Mircea Zaciu şi a Ioanei Em. Petrescu. A publicat poezii, articole, recenzii în reviste clujene, primind premii pentru poezie. După absolvire a lucrat ca profesor în Maramureş, la Cavnic, Baia Sprie şi Baia Mare, continuând să publice în publicaţiile locale şi în revistele clujene. A debutat editorial în 1980 cu volumul de poezie Viaţa fără nume, prefaţat de Ion Pop, la Editura „Dacia” din Cluj-Napoca. Urmează, în 1983, volumul Exerciţii de transparenţă, la Editura „Cartea românească”, şi, în 1989, volumul Insomnii lângă munţi, la aceeaşi editură. În paralel face parte din colectivul de colaboratori ai Dicţionarului de scriitori români coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, redactând peste 40 de articole. În primăvara anului 1989 s-a mutat la Oradea, fiind primit în redacţia revistei Familia. În ianuarie 1990 a devenit redactor-şef al acestei publicaţii.

Din creaţia sa poetică s-a tradus în maghiară, engleză, germană, albaneză şi franceză. Colaborează la numeroase reviste literare din ţară.

Ioan Moldovan a publicat numeroase volume de poezie, printre care: Arta răbdării, Avantajele insomniei – antologie de autor, Tratat de oboseală, Interioarele nebune, Celălalt peşte, Însemnări primitive, Mainimicul, Timpuri crimordiale, Multe ar mai fi de spus. A făcut parte din multe antologii.

Pentru poezia sa a primit premii literare importante, precum Premiul USR – Filiala Cluj (1993); Premiul Uniunii Scriitorilor – Filiala Arad (2005); Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale Principesa Margareta (Săvârşin, 2011); Premiul Opera Omnia al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor (2012); Trofeul Cununa de Lauri, Turnirul Poeţilor – Gyula, Ungaria (2013); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Cartea de Poezie, pentru anul 2019, pentru volumul Multe ar mai fi de spus, Premiul Naţional „Tudor Arghezi”. În anul 2004 a fost distins cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer de către Preşedinţia României.

Prin dispariţia lui Ioan Moldovan, poezia română suferă o ireparabilă pierdere.