Premiul „Ion Creangă” – Opera Omnia, Ediţia a VIII-a

Premiul Naţional de Proză „Ion Creangă” – Opera Omnia i-a fost decernat, pe data de 1 martie 2025, la Târgu-Neamţ, scriito­rului Mircea Cărtărescu.

Uniunea Scriitorilor din România, în colaborare cu cei care au fost organizatorii evenimentului, Consiliul Judeţean Neamţ şi Primăria Târgu Neamţ, prin intermediul Centrului pentru Cultură şi Arte Carmen Saeculare, a relansat acest proiect important care vizează proza literară românească şi pe cei care au excelat printr-o operă semnificativă.

Juriul a fost format din scriitorii: Mihai Zamfir (preşedinte), Angelo Mitchievici, Nicolae Oprea, Vasile Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, Ioan Holban, Adrian Lesenciuc (membri). 

Prozatorii nominalizaţi au fost: Ştefan Agopian, Mircea Cărtărescu, Gabriel Chifu, Bedros Horasangian, Florina Ilis, Ioana Pârvulescu, Varujan Vosganian.

În calitatea sa de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian a deschis manifestările organizate la Târgu-Neamţ cu ocazia decernării acestui premiu, iar laudatio din partea Uniunii Scriitorilor a fost susţinută de către vicepreşedintele acesteia, Angelo Mitchievici.

Mircea Cărtărescu a rostit la final un emoţionant cuvânt de mulţumire.

Ceremonia decernării a avut loc la Casa Memorială „Ion Creangă” din Humuleşti.

Comunitatea nemţeană a fost reprezentată de: domnul Ioan Asaftei (vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ), doamna Carmen Năstase (director al Centrului Carmen Sae­culare), domnul Vasile Apopei (primarul oraşului Târgu-Neamţ).

În afară de scriitorii nominalizaţi, au mai participat, ca invitaţi, scriitorii: Nicolae Prelipceanu, Dan Stanca, Petru Cimpoeşu.

Laureaţii ediţiilor precedente au fost: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019), Dan Stanca (2020), Gabriela Adameşteanu (2021), Gheorghe Schwartz (2022) şi Petru Cimpoeşu (2023).

Ion Creangă, unul dintre marii clasici, valorifică întreg potenţialul creator al limbii române (a cărei expresivitate a evidenţiat-o în opera sa literară) şi totodată reprezintă gestul fondator al înscrierii literaturii române într-o tradiţie, explorând în profunzime o lume căreia i-a aparţinut. Este ceea ce, la rândul său, Mircea Cărtărescu a realizat prin proza sa, punând în valoare virtuţile expresive ale limbii române, reconectându-se la bogăţia întregii literaturi române, evocând un univers uman cu luminile şi umbrele lui. În plus, Mircea Cărtărescu subliniază în opera sa legătura dintre literatura naţională şi literatura europeană, pe baza unor valori împărtăşite, a unui dialog, dincolo de etnic şi naţional, care traversează graniţe şi la care literatura română a contribuit din plin. Prin opera sa de romancier, Mircea Cărtărescu consolidează astfel edificiul unei literaturi deopotrivă clasice şi moderne, deopotrivă naţionale şi universale.