Revista revistelor

Revistele de cultură din România răspund prompt turbulenţelor sociale din ultima jumătate de an, reconfirmând exis­tenţa unei elite autentice, pregătite să înfrunte şi să denunţe simulacrele culturale autoh­tone instrumentate politic. Din acest motiv, e absolut necesar să ajungă mai mult ca oricând la un public cât mai larg. În acest context, numărul 2.2025 din revista clujeană Steaua atrage atenţia prin reafirmarea şi descrierea profilului uma­nistului autentic în mai multe dintre articolele sale. În editorialul numit „Troia”, Ovidiu Pecican relevă cum trebuie mutată atenţia de pe eroismul războinicilor din Iliada pe absurdul şi tragismul marilor conflagraţii: „Dacă aş fi dat cuvenita atenţie prelucrării homerice a lui Dares Frigianul, aş fi priceput mai devreme, doar citind şi descifrând titlul operei atribuite acestuia, De excidio (Despre distrugerea Troiei), că nu atât despre fapte eroice era vorba, cât despre demolări criminale manu militari şi omucideri în masă cu maximă eficienţă, soco­tind capacitatea armată a timpului şi locului”. Regăsim în paginile lunarului şi un dialog, intitulat „Din prezent spre viitor”, între Lukács József, Vlad Moldovan, Ovidiu Pecican, Adrian Tătăran şi Radu Toderici despre actua­litatea socio-politică, despre marile provocări ale democraţiei.

Exerciţiile de admiraţie faţă de cărturarul Adriana Babeţi din Focus descriu cât se poate de concret şi exact ce înseamnă o personalitate creatoare critică. Răzvan Voncu subliniază specificul şi importanţa cercetării culturale reale, definite de dimensiunea ei profund umană şi umanistă: „Cărţile Adrianei Babeţi spun povestea libertăţii creatoare şi, concomitent, a unui devotament fără rest (dar şi fără emfază) pentru valorile marii culturi”. În acelaşi sens, îşi conduce şi Angelo Mitchievici evocarea: „Adriana Babeţi este purtătoarea spiritului mitteleuropean convivial, ironic, multicultural  cu dezinvoltură, rafinat prin cultură, educat până şi în superficii, elegant prin vocaţie, estet prin înclinaţie, trecut prin şcoala aspră a teoriei istoriei”. Şi pentru că ne tot gândim la nevoia de modele, iată, avem unul în personalitatea Adrianei Babeţi. Toate rubricile sunt reprezen­tate de nume importante din cultura con­temporană, Steaua oferind şi prin acest număr o perspectivă de ansamblu, istorică şi culturală, asupra traiectelor şi producţiei culturale româneşti actuale. Sunt prezenţi cu eseuri de istorie culturală sau politică Ioan-Aurel Pop („Ştefan cel mare văzut de Mihail Sadoveanu”), respectiv, Ionuţ Costea („O viziune asupra transformării statului”). În secţiunea Cronicii literare semnează Victor Cubleşan, Ion Pop, Viorel Mureşan, Constantin Cubleşan, Radu Ţuculescu, Ion Mureşan, Gheorghe Glodeanu, Claudiu Gaiu. O cronică de carte scrie şi Hanna Bota, în rubrica intitulată „Creuzet”, dedicată volumului Anii romantici: amintiri, gânduri, ajuns în 2024 la a doua ediţie. Eseul filosofic este, de asemenea, bine reprezentat de Vlad Moldovan, Ştefan Bolea, Laura Poantă etc. În scrierile despre artă, teatru şi muzică se remarcă Anca Şugar şi Virgil Mihaiu.