Nicolae Prelipceanu

O să câştige cine trebuie.

Cred că o să câştige următorii: Filip Florian, Liviu Ioan Stoiciu, Paul Cornea, Sorin Mărculescu, Svetlana Carstean, Iulian Costache, Valeriu Anania (deşi ar merita Ion Iovan) şi Kiraly Laszlo. Sau poate cu totul alţii, pe ici pe colo, prin părţile esenţiale. Cât despre preferinţele mele, ce contează?

Dan Iancu

Proză: Virgil Duda, Ultimele iubiri, Editura Polirom; Poezie: Andrei Bodiu, Oameni obosiţi, Editura Paralela 45; Critică: nu ştiu; Traduceri: nu ştiu; Debut: Vlad Moldovan, Blank, Editura Cartea Românească – poezie. Speciale: Ion Iovan, Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoţite de un inedit epistolar precum şi de indexul fiinţelor, lucrurilor şi întâmplărilor în prezentarea lui Ion Iovan, Editura Curtea Veche; Minorităţi: nu ştiu.

Ion Cocora

1. Proză: Eugen Uricaru, Cât ar cântări un înger (Nu e nicidecum vorba de o presupunere, ci de o opţiune impusă de valoarea operei cu pricina).

2. Poezie: Sentimental îmi vine greu să aleg între Vasile Igna (Lumină neagră) şi tânărul Ştefan Manasia (Cartea micilor invazii), deşi cred că va fi acordat lui Andrei Bodiu (Oameni obosiţi).

3.Critică literară/ Eseu/ Istorie literară : Eugen Negrici (Iluziile literaturii române) şi Dan Cristea (Poezia vie). La această secţiune consider îndreptăţit să se acorde două premii pe motiv că la dramaturgie nu s-au făcut nominalizări. 

4.Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş”: Sorin Mărculescu: Galateea de Miguel de Cervantes şi Ilie Constantin: Oase de sepia de Eugenio Montale.  

5.Debut: Vlad Moldovan (Blank, poezie).  

6. Premii speciale: Valeriu Anania, Memorii. 

„Aveţi volume favorite, altele decât cele de pe listă?” Da!!! Sunt câteva cărţi pentru mine de primă importanţă pe care nu le-am întâlnit pe lista celor nominalizate. Mă gândesc la Idei cu zimţi de Dan C. Mihăilescu, Oameni şi cărţi de Gabriel Dimisianu, autorii acestora fiind membri ai juriului, la Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, omisă probabil din scrupule de preşedinte, dar şi la  Scrisori către fiul meu de Gabriel Liiceanu, Apocaliptica textului de Octavian Soviany, la volumul de teatru Diavolul aproximativ de D.R. Popescu, la volume de poeme precum Netrăitele II de Constanţa Buzea, Muzeu de Gheorghe Grigurcu sau masivul tom al Irinei Petraş Literatura română contemporană.

Geo Vasile

Proză: Cred că „Zilele regelui” de F.F. are cele mai mari şanse, inclusiv datorită tinereţii autorului, care tinereţe  a devenit un criteriu axiologic, numai bun de eliminat seniorii „expiraţi”, şi bineînţeles, foşti comunişti, securişti, colabo...;  fenomenul are loc cfr. unei orientări cel puţin stranii a criticilor vârstnici, cvasi pedofile, de conivenţă cu vindicta celor mai tineri.... Poezie:  Andrei Bodiu, Oameni obosiţi, Editura Paralela 45, are şansele cele mai mari datorită Editurii respective care a tipărit recent şi o altă carte masivă, un fel de biblie electorală a celui mai iubit dintre scriitori...Critică literară/ Eseu/ Istorie literară: Cartea lui Dan Cristea, apărută la Editura pe care a condus-o până a cumpărat-o don Silvio, are şanse mai mari să fie premiată, deoarece Eugen Negrici a luat toate premiile. Dramaturgie: Nu s-au făcut nominalizări  (Unde ne sunt dramaturgii ?)  Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş”: Dacă juriul s-ar fi uitat mai bine pe coperta cărţii bilingve traduse de Ilie Constantin ar fi distins (dacă s-ar fi priceput) că în italiană Oase de sepie este scris cu un singur p, deşi forma corectă este  Ossi di seppia, cu doi  p, ceea ce după părerea mea anulează valoarea întregii cărţi; greşeala te ia de ochi, chiar pe coperta I, este aproape un rebut editorial.  Cartea lui Harold Bloom „Anxietatea influenţei”, fiind un fel de biblie a postmodernismului, cred că a prezentat un grad enorm de dificultate pentru traducător; juriul ar trebui să ţină seama de chestia asta, mai ales că de ceilalţi autori şi de cărţile lor parcă tot am mai auzit. Regret că juriul ignoră faptul că pentru prima oară a fost tradus în limba română un autor  italian precum Giovannino Guareschi („Don Camillo”, Editura Vellant); extraordinară mi s-a părut de asemeni şi cartea lui Ammaniti „Cum vrea Dumnezeu” (premiul Strega) tradusă de Gabriela Lungu. Debut: Svetlana Cârstean, Floarea de menghină, Editura Cartea Românească, are cele mai mari şanse, inclusiv datorită foarte expresivului titlu.       Premii speciale:  Bătălia se va da între Gheorghe Florescu şi Ion Iovan; tot la premii  speciale ar fi trebuit incluse traducerile unor autori români în limbi străine. Faptul că asemenea cărţi (apărute în ţară sau străinătate) au fost declarate neeligibile, mi se pare un act profund anticultural, o negaţie impardonabilă, samavolnică, absurdă a unei munci de ocnaş-sinucigaş. Exemple: inclusiv ediţiile mele bilingve româno-italiene din poezia lui Eminescu, Bacovia, Ion Vinea, Gellu Naum; din fericire, antologia celui mai mare suprarealist român „La quinta essenza” va fi lansată în prezenţa subsemnatului la Institutul Român de Cultură din Veneţia pe 11 iunie 2009; despre carte se vor pronunţa prof. Silvana Tamiozzo de la Universitatea Ca Foscari, scriitorul Paolo Ruffilli etc. Amintesc că   la astfel de proiecte  nimeni din lumea scriitoricească nu s-a înhămat, cu atât mai puţi nativii, care oricât de bine şi-ar cunoaşte propria limbă, le scapă mereu esenţialul: nuanţele limbii române. Un singur exemplu: un domn respectabil de altfel, Sauro Albisani (a se vedea pe Internet), a tradus Luceafărul prin Lucifero, judecaţi şi dvs., vă amintiţi unde-l plasează Dante pe Lucifer: în vârful piramidei antarctice a Infernului, vecin bun cu nepăsătorii, indiferenţii, acidioşi, cei care au refuzat să facă binele... 

Nikola Korsiuk, Nici Dumnezeu, nici om, Editura RCR – proză în limba ucraineană  şi Jancso Noemi, Emotikon, Editura Hirado Kiado – proză în limba maghiară, sunt cei mai buni.  

Mircea Ghiţulescu

Istoria literaturii române. Dramaturgia  de Mircea Ghiţulescu. Lipsa de informaţie a criticilor  în ce priveşte dramaturgia  a distorsionat (şi continuă să o facă) viziunea românilor asupra culturii şi literaturii române, cu consecinţe concrete pentru că dramaturgia este mai vandabilă decât poezia sau proza. Criticii şi istoricii  din România nu sunt critici literari ci, eventual, specialişti  în  poezie,  proză şi critică, foarte suficienţi şi aroganţi în legătură cu dramaturgia fără să îşi dea seama de faptul că piesele lui Alecsandri au contribuit mai mult la alfabetizarea românilor  decât articolele lui Maiorescu pentru că românii ştiau să asculte dar nu ştiau să citească până prin 1950.  Nu mai avem nevoie de critică,  ci de o dramaturgie care să te pună pe gânduri şi să aducă o mie de oameni care ascultă şi văd într-o sală de spectacole.  Din cauza criticii şi istoriei literare am crezut toată viaţa că un memorialist penibil cum este Dinicu Golescu este un mare prozator român  în timp ce fratele său Iordache, un dramaturg genial,  a fost ignorat pentru că a scris teatru. Este foarte clar că istoricii  şi criticii  români trebuiau să citească texte literare şi nu „poezie  sau proză” dar acum e prea târziu. Răul a fost făcut. Au fost  dispreţuite şi de data aceasta zeci de volume de teatru apărute în acest interval din acelaşi motiv. Ba chiar există tendinţa de a păcăli lumea: ar trebui să credem că juriul le-a şi citit.  

Constantin Arcu

Cred că la premiile USR pe anul 2008 vor fi următorii câştigători:Proză - Filip Florian, Zilele regelui, Editura Polirom.Poezie - Andrei Bodiu, Oameni obosiţi, Editura Paralela 45.Critică literară - Dan Cristea, Poezia vie, Editura Cartea Româneasca sau Alexandru Muşina, Poezia: teze, ipoteze, explorări, Editura Aula.Traduceri - George Volceanov, John Updike, Întoarcerea lui Rabitt, Editura Humanitas Fiction.

Elena Ghirvu-Călin

E lucru deosebit de lăudabil că USR continuă tradiţia premiilor. La proză probabil va lua Daniel Bănulescu sau Eugen Uricaru. La poezie: Andrei Bodiu sau Anca Mizumski.Critică: Dan Cristea sau Eugen Negrici. La Traduceri merită Sorin Mărculescu. La Debut nu contează, poate lua oricare. Şi la premiile speciale la fel.

Mircea Drăgănescu

Proză- Eugen Uricaru, Cât ar cântări un înger, Ed. Cartea Românească.

Poezie-Vasile Igna, Lumină neagră, Ed. Limes.

Critică- Dan Cristea, Poezia vie, Ed Cartea Romanească.

Premii speciale- Valeriu Anania, Memorii, Ed. Polirom.

Ştefan Ion Ghilimescu

Puseele crizei trec şi cărţile rămân… Ele sunt cronica ideală, fidel-infidelă, a vremurilor, sunt poate singura luntre de trecut Stixul… Şi nu cred că poate exista un suport mai solid de a ne mişca între cele două tărâmuri. Iar de câştigat, vor câştiga toţi câţi ne va fi dat să ne îmbarcăm pe arca asta ce va să urce pe munte.

Juriul nominalizărilor la Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2008 a făcut treabă bună! E un semn că în curând „premiile” vor însemna ceva. Că vor deveni o instituţie respectabilă. Nimic, în aparenţă, din ce ar fi trebuit semnalat ca deosebit de merituos nu a rămas în afara listei celor 40 pentru 2008. Cu o singură excepţie,… aproape monstruoasă: monumentala Istorie critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu! Prea e severă însă. Nu e pentru visul efemeridelor. Şi nici pentru tranziţie.  

Am o ordine foarte subiectivă a câştigătorilor Premiilor Uniunii din 2008. Mai înainte de toate, atât de discretul SORIN MĂRCULESCU cu traducerea Galateei lui Miguel de Cervantes, o translare incredibilă a spiritului a două idiomuri ce nu au a se mai despărţi vreodată. Apoi, Gheorghe Florescu (Confesiunile unui cafegiu), un scriitor tare şi mare care nu seamănă cu nimeni,  de nicăieri. Şi Eugen Negrici cu Iluziile literaturii române, cartea care la secţiunea critică literară. eseu. istorie literară  merită un loc pe acelaşi balansoar cu Istoria auto-exclusului(?) Nicolae Manolescu. În materie de proză, prefer Două iubiri de Virgil Duda. Dintre poeţi l-aş alege pe Liviu Ioan Stoiciu (Craterul Platon), iar între debutanţi  se distinge Iulian Costache cu Eminescu. Negocierea unei imagini. 

Gheorghe Stroe

Daniel Bănulescu („Cel mai bun roman al tuturor timpurilor“, Editura Cartea Românească), Liviu Ioan Stoiciu („Craterul Platon“, Editura Vinea), Eugen Negrici („Iluziile literaturii române“,  Editura Cartea Românească), Iulian Costache („Eminescu. Negocierea unei imagini“, Editura Cartea Românească) şi Ion Iovan („Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoţite de un inedit epistolar precum şi indexul fiinţelor, lucrurilor şi întîmplărilor/în prezentarea lui Ion Iovan“, Editura Curtea Veche). Presupun însă că la proză va fi preferată Doina Ruşti („Fantoma de la moară“, Editura Polirom), deşi nu cred în cărţile scrise dintr-o suflare... Cît priveşte alt volum care să-mi fi reţinut atenţia în afara celor nominalizate de juriul în cauză, cred totuşi că 2008 este anul lui Nicolae Manolescu, „Istoria critică a literaturii române“ (Editura Paralela 45), fiind genul de carte care produce efecte pe termen lung.

Vasile Spiridon            

Proză -  Doina Ruşti, Fantoma din moară, Editura Polirom. Poezie - Andrei Bodiu, Oameni obosiţi, Editura Paralela 45.   Critică literară/ Eseu/ Istorie literară - Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească.   Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş” -   Sorin Mărculescu – Miguel de Cervantes, Galateea, Paralela 45.  Debut - Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, Editura Cartea Românească.     Premii speciale  - Aurel Dumitraşcu & Adrian Alui Gheorghe, Frig. Epistolar.

Ion Lazu

Proză: Doina Ruşti - Fantoma din moară; Poezie: Liviu Ioan Stoiciu: Craterul Platon; Critică, eseu: Eugen Negrici: Iluziile literaturii române; Traduceri: Ilie Constantin, Eugenio Montale. Oase de sepie; Debut: Ioana Vasiloiu - Receptarea critică a lui M. Eminescu până la 1930; Premii speciale: Ion Iovan - Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale..

Mădălin Roşioru

Să zicem, de-un paregzamplu, bunăoară:

La poezie, Liviu Ioan Stoiciu, Craterul Platon, Editura Vinea.

La critică, Alexandru Muşina, Poezia: teze, ipoteze, explorări, Editura Aula.

La dramaturgie, ar fi mers Mugur Grosu, Blackout, dar nu s-a publicat neam!

La traduceri, Ilie Constantin – Eugenio Montale, Oase de sepie, Editura Paralela 45 La debut, Vlad Moldovan, Blank, Editura Cartea Românească – poezie.

La speciale, Ion Iovan, Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoţite de un inedit epistolar precum şi de indexul fiinţelor, lucrurilor şi întâmplărilor/ în prezentarea lui Ion Iovan, Editura Curtea Veche.

Cum nu sunt nici Ogică, nici Maria Câmpina, să-mi fie cu iertăciune de nu le-oi fi brodit taman la fix!

PS: Daţi o bere celui care le-a ghicit pe toate corect? Sau un loc în viitorul juriu, că berea (sau măcar o apă minerală) vine din oficiu?

(Nota redacţiei: Şansa de a le ghici pe toate e atît de mică, încît putem promite şi o ladă de bere)

Tudorel Urian 

Întrebarea nu se referă la opţiunile mele, ci la un eventual pariu pe gusturile actualului juriu al US. Cunoscându-i într-o oarecare măsură pe cei cinci critici din comisie, cred că voturile lor vor merge în următoarele direcţii: Proză- Filip Florian (dacă nu va fi introdus criteriul: „nu se poate că a luat deja premiul US cu precedenta carte”), Poezie: Vasile Igna, Lumină neagă, Editura Limes, Critică literară/ Eseu/ Istorie literară - Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş”: Ilie Constantin – Eugenio Montale, Oase de sepie, Editura Paralela 45, Debut - Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, Editura Cartea Românească, critică literară, Premii speciale - Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom.

Gheorghe Mocuţa

Proză - Eugen Uricaru, poezie - Vasile Igna, critică literară - Eugen Negrici, traduceri - Sorin Mărculescu, pentru Cervantes, debut - Iulian Costache, premii speciale - Ion Iovan.

Dinu Grigorescu

1. Roman - Eugen Uricaru -titlu excelent.

2. Poezie- Poze cu zimţi - iese din banalul poetic.

3. Traduceri... trageţi  la sorţi.

4. Critică - Mateiu Caragiale, ultimele însemnări.5. Debut - cei 5 plus Alexandra Ares – Visătoarele, Editura Polirom.

Emil Mladin

Nu   motivez din motive uşor subiective alegerea cîştigătorilor pentru anul 2008. Proză - Daniel Bănulescu. Poezie : Andrei Bodiu. Critică literară: Dan Cristea. Debut: Svetlana Cârstean. Regret faptul că dramaturgia lipseşte dintre nominalizări. Chiar nu se mai scriu piese de teatru demne de interesul juriului?  Anul trecut ne-am trezit cu nominalizări cel puţin bizare şi anul acesta cu nimic. PĂCAT!

Nicolae Bârna

Atenţie ! Voi arăta în fiecare caz cine „cred“ că va câştiga, dar precizez că asta nu înseamnă în toate cazurile că respectiva carte este şi favorita mea (din lista nominalizărilor…). Nu am, însă, preferinţe „de adăugat“ pe listă… 

PROZĂ: „Cred“ (bănuiesc, anticipez, presupun, „simt“, hm !...) că premiul va fi atribuit romanului lui Filip Florian, Zilele regelui, dar m-aş bucura dacă ar fi atribuit Doinei Ruşti, pentru Fantoma din moară („cartea anului“, fără îndoială, şi o carte importantă la scara mai multor ani, o carte de mare clasă, aşa cum este, de pildă, Degete mici, de Filip Florian, apărută acum câţiva ani !). 

POEZIE: Cred că va fi atribuit volumului lui Ştefan Manasia, m-aş bucura dacă ar fi atribuit lui Liviu Ioan Stoiciu. 

CRITICĂ: Eugen Negrici, Iluziile literaturii române. 

DEBUT: Prevăd că va fi atribuit fie Simonei Sora, fie Svetlanei Cârstean.

Cred însă că ar fi îndreptăţiţi în egală măsură să-l obţină toţi cei nominalizaţi (de fapt, premiul de debut ar trebui acordat pe genuri, ca şi premiul „mare“…).

DRAMATURGIE : Nu cred nimic.

TRADUCERI:  Horia Florian Popescu—Philip Roth.

SPECIALE:  Ion Iovan & (ex aequo) Gabriela Omăt (De fapt, premiul va fi atribuit, desigur, unei singure cărţi: e păcat, e aceeaşi situaţie ca şi la premiul pentru debut: concurează cărţi de genuri diferite, dar care ar merita, desigur, toate câte un premiu…)

Andra Rotaru

La secţiunea proză nu mă pot hotărî între romanul lui Filip Florian, „Zilele regelui” şi romanul lui Daniel Bănulescu, „Cel mai bun roman al tuturor timpurilor”. Pe de altă parte, dacă ar fi să fie luat în vedere şi criteriul „notorietăţii”, balanţa ar înclina înspre atributele un pic mai histrionice ale lui F.Florian. Dar poate că însuşi titlul romanului lui Bănulescu va hazarda alegerea juraţilor!

La poezie, Anca Mizumschi, chiar dacă nu a avut parte de o difuzare foarte bună, are o carte care merită citită, şi chiar premiată. La fel, aş miza pe mai tânărul Ştefan Manasia, care a crescut de la un volum la altul. Iar nu mă pot hotărî.

La secţiunea Critică literară/ Eseu/ Istorie literară cred că va câştiga Eugen Negrici, cu volumul „Iluziile literaturii române”.

La secţiunea Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş” mi-aş dori enorm să câştige George Volceanov care l-a tradus pe John Updike: „Întoarcerea lui Rabitt”. E un autor care a beneficiat de o traducere excelentă şi poate merită, în anul în care a murit, la 76 de ani...un semn de preţuire. E o carte care nu poate să lipsească din nici o bibliotecă.

La debut, Svetlana Cârstean deja a luat cam tot ce se putea lua, deci....aş miza pe ea. Dar cred că se acordă două premii, ca în toţi anii precedenţi, şi aş mai miza pe Simona Sora cu volumul de critică literară, „Regăsirea intimităţii”.

La premii speciale mi-aş dori să câştige volumul „Frig. Epistolar” al lui Aurel Dumitraşcu & Adrian Alui Gheorghe.

La secţiunea pentru literatura minorităţilor nu mă pot pronunţa.

Nicolae Stoie

Sper să nu derapez în mod nepermis îngăduindu-mi mărturisirea unei bucurii personale. În scurta perioadă (octombrie 2006 – aprilie 2009) în care am încercat să onorez funcţia de redactor şef al Astrei, am iniţiat o pagina specială de poezie (pag.14), cu ambiţia ( nu întodeauna realizată) de a oferi cititorilor grupaje reprezentative din cărţile aflate în pregătirea unora dintre cei mai importanţi poeţi ai momentului. Dintre aceştia, doi (Vasile Igna şi Liviu Ioan Stoiciu) se găsesc pe lista nominalizărilor.Un al treilea,  Andrei Bodiu, poetul care a îmbogăţit viaţa literară postdecembristă cu două prestigioase manifestări ( Maratonul de poezie şi Colocviul Naţional Universitar de Literatură Contemporană) a răspuns insistenţelor mele repetate cu eschivări politicoase, pe care  - după ce, la rându-mi, am  părăsit echipa redacţională a revistei – le înţeleg şi le respect mai mult. Este şi acesta unul dintre motivele pentru care votez în favoarea cărţii sale  Oameni obosiţi, chiar dacă Lumina neagră a lui Vasile Igna mi se pare la fel de îndreptăţită să primească Premiul Uniunii Scriitorilor din România  pe 2008.

Dar nu pot încheia fără să mai fac o observaţie ce ar putea ţine de sociologia literaturii. Nominalizăile juriului invită la o interesantă reflecţie. Ele pot sugera că, cel puţin în 2008, aşa-numita  Promoţie 60 ( cf. Laurenţiu Ulici) pare a se fi aflat în pauză de respiraţie (dacă, nu cumva, s-a consolat definitiv, cu apartenenţa la istorie), că – poate – cea mai tulburătoare carte de poezie, dintre cele nominalizate, este aceea semnată de Vasile Igna, apartenent al  Promoţiei 70, (un fel de generaţie sandwich, pe nedrept ocultată de strălucirea  şaizeciştilor  şi de spectaculoasa insurecţie estetică a optzeciştilor), în timp ce protagoniştii celor care vor schimba înfăţişarea poeziei româneşti de mâine, par a se afla printre poeţii reprezentaţi pe lista nominalizărilor de Ştefan Manasia şi  Anca Mizumschi.

În rest, ce să zic ? Prin firea lucrurilor sunt, mai ales, un cititor de poezie. Dar mi-ar plăcea, ca  în 18 iunie, să-i regăsesc, de asemenea, printre victorioşi pe : Doina Ruşti ( Fantoma din moară - proză), Alexandru Muşina (critică literară) cu Poezia – teze, ipoteze , explorări, aceasta şi pentru că, de pe la începutul anilor 80 (când am avut şansa să-mi sprijin concitadinul, sfidând oarecum oficialitaţile, în inaugurarea unui incitant Curs de poezie, cu periodicitate lunară, care s-a derulat pe parcursul unui an la Biblioteca Judeţeană George Bariţiu din Braşov) i-am urmărit constant teoretizările  (mai seducătoare decât capcanele pentru prins iepuri) asupra poeziei. Şi mai am un vot. Pentru Întoarcerea lui Rabitt în traducerea lui George Volceanov.  

Gabriela Gheorghişor

I. Proză -Doina Ruşti, Fantoma din moară, Editura Polirom.

II. Poezie- Ştefan Manasia, Cartea micilor invazii, Editura Cartea Românească.

III. Critică literară/ Eseu/ Istorie literară - Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească.

IV. Debut -Simona Sora, Regăsirea intimităţii, Editura Cartea Românească – critică literară

Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, Editura Cartea Românească – critică literară

V. Premii speciale -Ion Iovan, Ultimele însemnări ale lui Mateiu Caragiale însoţite de un inedit epistolar precum şi de indexul fiinţelor, lucrurilor şi întâmplărilor/ în prezentarea lui Ion Iovan, Editura Curtea Veche.

Augustin Cupşa

Ar fi ceva ca premiile USR să ajungă subiect de pariuri, să intre în atenţia caselor de pariuri unde să se joace sume de bani, să se facă tot felul de calcule şi strategii. Dar deocamdată asta preocupă pe foarte puţini, eventual pe cei implicaţi direct. Probabil că la proză lupta se va da între Bănulescu şi Filip Florian. La poezie aş vrea să câştige Manasia, iar la critică - Dan Cristea. La debut, cred că ar merita Simona Sora (cu prisosinţă). Oricum, fiecare dintre cei ajunşi pe lista nominalizaţilor se poate considera într-un fel cîştigat.

Florina Ilis

Proză -Doina Ruşti, Fantoma din moară, Editura Polirom. Poezie - Anca Mizumschi, Poze cu zimţi, Editura Brumar.Critică literară/ Eseu/ Istorie literară - Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească. Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş“ - Anamaria Pop - Péter Esterházy, Harmonia caelestis, Editura Curtea Veche.Debut - Simona Sora, Regăsirea intimităţii, Editura Cartea Românească - critică literară. Premii speciale - Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom.

Gellu Dorian

(dintre carţile nominalizate): Proză: Doina Ruşti, Fantoma din moară, Editura Polirom.Poezie: Andrei Bodiu, Oameni obosiţi, Editura Paralela 45. Critică literară/ Eseu/ Istorie literară: Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească.Traduceri din literatura universală şi Premiul „Andrei Bantaş”: Sorin Mărculescu – Miguel de Cervantes, Galateea, Paralela 45. Debut: Svetlana Cârstean, Floarea de menghină, Editura Cartea Românească - poezie; Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, Editura Cartea Românească - critică literară. Premii speciale: Aurel Dumitraşcu & Adrian Alui Gheorghe, Frig. Epistolar (1978 - 1990), Editura Conta.

Cassian Maria Spiridon

Proză: Doina Ruşti Poezie: Vasile Igna Critică: Eugen Negrici Traduceri: Anamaria Pop Debut: Iulian Costache Premii speciale: Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon.

Horia Gârbea

(provocatorul anchetei)

Juriul USR e format din critici de mare competenţă şi acoperă, prin vîrste şi genurile de predilecţie observate, toată literatura la zi. Oricare dintre lucrările nominalizate poate lua cu cinste premiul USR. Rămîn cu regretul că la dramaturgie, din lipsă de muşterii, nu s-a putut acorda premiul. Puţinătatea producţiei de texte dramatice este consecinţa politicii de descurajare practicată de teatrele şi oamenii de teatru din România care repudiază din start autorii români, fapt fără echivalent în Europa! Mai regret că pe lista nominalizărilor nu au încăput două dintre volumele meritorii ale anului 2008: Poeme amniotice de Mihail Gălăţanu şi Vincent nemuritorul de Bogdan Suceavă, cărţi diferite de trendul de la noi şi poate de aceea privite cu circumspecţie. Notă finală: Ancheta a arătat un echilibru cert al competiţiei, practic toţi nominalizaţii fiind văzuţi cu şanse la cucerirea premiilor. Se mai dovedeşte că, cel puţin la unele secţiuni, un singur premiu e prea puţin faţă de numărul cărţilor bune. Şi încă unii s-au recuzat ca membri ai juriului sau ai conducerii USR.