În ultimul său număr din 2009, trimestrialul de poezie Le Journal des počtes, ce apare în Belgia, a publicat două pagini de poeme selectate din cărţile unor membri ai Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România. Le Journal des počtes este, după cum citim pe frontispiciu, organ oficial al Casei Internaţionale de Poezie „Arthur Houlot”, fiind editat cu ajutorul Comunităţii Wallonie-Bruxelles, al Comisiei pentru comunitatea franceză şi al Fondului Naţional pentru Literatură. Este cea mai veche şi mai valoroasă publicaţie europeană de poezie, anul 2009 fiind al 78-lea în cronologia apariţiei sale.

Traducerile creaţiilor poeţilor olteni în limba franceză au fost realizate de studenţii cercului INTERCULTURA, coordonat de profesorul Ioan Lascu, sub îndrumarea nemijlocită a altor cadre didactice de la catedra de specialitate a Facultăţii de Litere a Universităţii din Craiova: Anda Rădulescu, Valentina Rădulescu, Camelia Manolescu. Publicarea face parte din Proiectul cultural Traducere şi interculturalitate, derulat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România (finanţare: Loteria Română) şi demarat în octombrie 2008. Deschiderea şi entuziasmul a doi remarcabili poeţi belgieni contemporani – Jean-Luc Wauthier, redactor-şef, şi Marc Dugardin, membru al comitetului de redacţie – au făcut posibilă o colaborare de lungă durată. Astfel, în conlucrare cu Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, şi cu Filiala Craiova a U. S.R., la invitaţia scriitorului Ioan Lascu, în octombrie 2008 cei doi poeţi, excelenţi cunoscători ai poeziei belgiene şi de limbă franceză în general, au fost protagonişti, la Craiova, ai unei serii de întâlniri şi recitaluri din creaţia proprie susţinute în faţa studenţilor, scriitorilor şi publicului iubitor de poezie. Consistente grupaje de poeme din creaţiile lui Jean-Luc Wauthier şi Marc Dugardin au fost prezentate şi publicate în limba română în revistele Mozaicul, Ramuri şi Scrisul Românesc. Urmează ca o antologie bilingvă ce va cuprinde o selecţie din poezia a trei poeţi belgieni contemporani – Jean-Luc Wauthier, Marc Dugardin şi Rose-Marie François, şi ea membră în comitetul redacţional al valorosului trimestrial de poezie – să fie publicată la Craiova.

În numărul din trimestrul IV al anului 2009, pe două pagini, au fost tipărite aşadar grupaje de poezii aparţinând scriitorilor Paul Aretzu, Nicolae Coande, Ion Munteanu şi Ioan Lascu (traduceri de: Valentina Rădulescu, Angela Coadă, Flori Solomonescu, Andreea Găncilă, Laura Anghel). Sub frontispiciul revistei tronează o reuşită reproducere a unui tablou intitulat Chronique şi realizat de apreciatul pictor craiovean Marcel Voinea. Însă lucrurile nu se vor opri aici: în primul număr din 2010 al trimestrialului Le Journal des počtes va fi tipărită partea a doua a dosarului intitulat Počsie roumaine ŕ Craiova (întocmit sub îndrumarea lui Ioan Lascu), care va cuprinde versiuni în limba franceză ale unor poeme semnate de Gabriel Chifu, Ioana Dinulescu, Irina Mavrodin şi Florea Miu. (I. L.)

Schimbarea la faţă a României literare nu este atât de drastică pe cât se temeau cârcotaşii sau pe cât visau radicalii, dar reîmprospătarea „formatului“ n-ar putea trece neobservată. Mai rarefiată (reducerea cantitativă a textelor şi fragmentarea lor), mai „colorată“ (ilustraţii şi vignete bogate, incipituri şi alineate marcate) şi mai dinamică (alternarea săptămânală a unor rubrici), cu alte cuvinte, accesorizată conform noilor tendinţe din media, România literară promite „în continuare un produs de calitate“ (N. Manolescu), „un instrument foarte fin care să recepteze şi să valideze tendinţele viabile din literatură, un instrument care să cântărească şi să valorizeze textele literare, care să reacţioneze rapid la eveniment şi să arate atenţie şi deschidere pentru tot spaţiul cultural românesc“ (G. Chifu, noul director-adjunct). „Dumnezeu se află în detalii“ – spunea Biedermeier. Şi în detalii, am zice noi, iar aspectul grafic este unul dintre detaliile…inconturnabile ale unei reviste competitive pe piaţa presei scrise. Îi dorim succes actualei echipe redacţionale şi mulţi cititori României literare! (G.G.)

Într-un nou format, de carte, a apărut şi Dacia literară de la Iaşi. Altfel, revista îşi păstrează şi redactorii, şi colaboratorii, şi rubricile. În nr. 1 / 2010, puteţi citi mai multe texte despre avangardistul Matei Vişniec şi despre sărbătoritul canonic al lunii, Mihai Eminescu. Tot aici, un interviu interesant, realizat de Călin Ciobotari, cu autorul Sindromului de panică în Oraşul Luminilor. Pentru iubitorii de poezie, cităm dintr-un poem inedit de Aurel Dumitraşcu: „Spun: dar înţelepciunea nu se ghiceşte/ ea se păstrează ca un rod într-un pântec/ vinovată este înţelepciunea/ pentru că fiul omului/ este un om.// Dând din aripi palma mea acoperă/ gura celui/ care, lângă zid, zăboveşte cu monştrii“ (Pentru că nu-mi era frică). N.B. Dacia literară va ieşi pe piaţă o dată la două luni. (G.G.)

Preluând ca titlu o sintagmă din scrierile lui Antim Ivireanul, revista vâlceană Lumina lumii, nr.18/2009, continuă tradiţia abordărilor cultural-teologice anuale care au impus-o în planul reflectării vieţii spirituale româneşti de azi. Din sumar se desprind studii precum Implicaţii filologice şi teologice în tălmăciri de la sfârşitul sec. al XVII-lea ale Evangheliei lui Ioan de Ioan St.Lazăr şi Mariana–Daniela Păun Stan, Eugen Negrici : „Discurs asupra metodei” în studiul despre Antim Ivireanul de Ion Predescu, Remember Dan Horia Mazilu, Centenar Constantin Noica, apoi despre Andrei Marga, Religia în era globalizării de Ion Predescu, sau Nicolae State-Burluşi, „Badea Cârţan contemporan” de Petre Cichirdan etc.

Remarcabile sunt rememorările lui Ion Filipciuc despre C. Noica la Păltiniş, unde marele filosof a vieţuit încă din anul 1975 şi unde şi-a aflat sfârşitul, cu mărturiile prietenului cărturarului, Puiu Octavian Nicolae, sau comentariul dr. Andrei Cărpeneanu la volumul Comentarii la rostirea filosofică de Alexandru Surdu, apărut cu acest prilej.

Mai reţin atenţia consideraţiile despre daniile domnitorilor români la muntele Athos (Cristina Posteucă), particularităţile de limbă în predoslovia Cazaniei de la Râmnic (Lavinia Diaconescu, Andreea Fierucă), despre copistul de manuscrise ieromonah Rafail (Arhim. Veniamin Micle), despre picturile pe lemn brâncoveneşti şi postbrâncoveneşti (dr.Ioana Ene) ori despre experienţa comuniunii cu Dumnezeu de IPS Prof. Univ. dr. Irineu Popa.

Publicaţia vâlceană se alătură, astfel, celor mai serioase contribuţii la cunoaşterea spiritualităţii noastre. (F.M.)