În nr. 1 / 2010, revista Vatra ne oferă un amplu dosar intitulat „Benjamin Fundoianu şi încercarea paradoxului“, în care semnează Dorin Ştefănescu, Al. Cistelecan, Iulian Boldea, Mircea Martin, Gisele Vanhese, Marius Ghica, Silviu Lupaşcu şi Jad Hatem. Textele au fost iniţial comunicate în cadrul unei conferinţe internaţionale despre creaţia lui B. Fundoianu / Fondane, organizate de Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş şi împărţite în trei secţiuni: Criza de realitate. Orizontul judecăţilor estetice, Stratigrafia poemului – explorări critice şi O gândire ca existenţă. Direcţii novatoare în filosofie. Critică a criticii, analize aplicate şi comentarii hermeneutice, dar şi „un visage d’homme, tout simplement!“, vorba autorului radiografiat, unul dintre marii neliniştiţi ai secolului al XX-lea, al cărui destin tragic contribuie suplimentar la atractivitatea operei. (G.G.)

Revista săptămânală „de informaţie şi analiză culturală“ Observator cultural a împlinit 10 ani! Din păcate, ea nu poate să-şi serbeze ziua de naştere decât din patru în patru ani, fiind lansată pe data de 29 februarie. Trecând peste acest detaliu oarecum singularizator, dar în fond neimportant, îi urăm şi noi, colegial, La mulţi ani! În peisajul revuistic românesc, Observatorul cultural are o identitate bine definită, acoperind toate artele şi îmbinând comentariul amplu al actualităţii culturale şi social-politice cu texte de eseistică, istorie literară şi critică de întâmpinare. În nr. 514 din 25.02.2010, Carmen Muşat scrie despre anul literar 2009 („Un an bun pentru literatura română“), prefaţând, astfel, lista nominalizărilor la Premiile Observator cultural. Alexandra Olivotto, Dorin David, Ovidiu Şimonca şi Mihai Fulger glosează pe marginea premiilor filmului românesc de la Berlinala 60, Paul Cernat recenzează Vizuina lui Norman Manea, Igor Mocanu prezintă „Condiţia postmodernă a Muzeului Ţăranului Român“, iar Ovidiu Draghia semnalează apariţia „PLM – o revistă nouă şi obraznică“. Secţiunea „On-line-în actualitate“, introdusă recent în ediţia on-line a revistei, discută polemic demiterea lui Marius Oprea de la IICCMER. Tot aici, un emoţionant & nonconcormist omagiu adus lui Solomon Marcus de către Mihaela Iancu, la împlinirea a 85 de ani. (G.G.)

Dacă vreţi să aflaţi ce mai face azi avangarda, dacă a „îmbătrânit“ ori care e locul ei în gândirea postmodernă, citiţi ancheta „Avangarda după avangarde“ din nr. 2 al revistei Orizont. Respondenţii, buni cunoscători ai fenomenului, sunt Balazs Imre Jozsef, Paul Cernat, Kocsis Francisko, Igor Mocanu şi Ion Pop. De parcurs şi interesantul „Eseu despre Mai Nimicul fundamental“ al lui Daniel Vighi. (G.G.)

Ajunsă la cel de-al patrulea număr într-o serie cu apariţie anuală, revista orădeană editată de Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca „Gheorghe Şincai“, Asociaţia EPHOR şi Despărţământul Oradea al ASTRA ne propune un sumar demn de toată atenţia, de la articole programatice şi de atitudine, la critică şi istorie literară, poezie, proză, dramaturgie, traduceri. Încă din primele pagini remarcăm nota satirică a celor trei Scrisori deschise către Eminescu, semnate de Ioan F. Pop, care opune spiritul creator eminescian lipsei actuale de modele („indiferenţa, ura, impostura riscă să devină bunuri naţionale“). O descriere a prezentului literar operează Ioana Cistelecan („Literatura durerii exorcizate“), Alexandru Sfârlea, Mihai Vieru, Ioan F. Pop, Corneliu Crăciun (despre cărţi semnate de Ştefania Mincu, Andrei Bodiu, Gheorghe Vidican, Liviu Cîmpeanu), poezia este ilustrată de Ioan Moldovan, George Vulturescu, Petru Covaci, Alexandru Naom, Cristina Pereş, Andrei Pintea, Delia Sfechi, Dumitru Vlad, iar paginile de proză sunt semnate de Lucia Dărămuş şi Răzvan Cojocaru. Remarcabile sunt traducerile din Mario Vargas Llosa şi Selima Hill realizate de Gh. Iuliu Tileagă şi Ioana Horea, ca şi teatrul lui Călin Blaga. Nu putem să nu menţionăm frumoasele file de istorie culturală de Mircea Popa Papiu şi Cornelia Crăciun ori reconsiderările critice de Raluca Şerban Naclad, Anca Tomoioagă, Lioara Coturbaş.

Publicaţia orădeană este deja vizibilă prin valoarea textelor publicate. (F.M.)