Prin grija şi efortul lui Cătălin Davidescu a apărut o nouă ediţie critică din opera lui N. Davidescu, Aspecte şi direcţii literare (Aius Printed, Craiova, 2010, Prefaţă de Marin Beşteliu). Deşi păstrează titlul volumului din 1975, îngrijit de Margareta Feraru, prezentul op conţine texte inedite (inclusiv „Aspecte şi direcţii literare III“) sau articole adunate din paginile revistelor interbelice. Cititorii de azi îl vor descoperi, astfel, nu numai pe promotorul fervent al simbolismului românesc, dar şi pe pamfletarul N. Davidescu, în „Cel din urmă ocupant fanariot sau inaderenţa lui Caragiale la spiritul românesc“ şi „Domnul Tudor Arghezi ca poet minor“. O restituţie necesară şi binevenită, având în vedere încă multele goluri de umplut ale istoriei noastre literare.

În recentul său volum de versuri, tărâmuri şi purpuri (Aius Printed, Craiova, 2010), Doina Pologea brodează narativ-poetic pe teme religioase şi carcerale. De altfel, două cicluri ale plachetei se intitulează Cântecele mironosiţelor şi Cântecele închisorilor comuniste. Dacă în primul întâlnim personaje biblice precum Iov sau Cain, în cel din urmă răsar figuri de „martiri“ ai istoriei recente: Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, preotul Dimitrie Bejan, Nicolae Steindhardt ş.a. Doina Pologea scrie o poezie sfioasă şi simplă, tuşantă însă, conştientă fiind de responsabilitatea uriaşă a mânuitorului de cuvinte: „dacă «stilus» înseamnă/ un mic instrument de scris/ iar stilet – ceva ce poate ucide/ cumplite răspunderi mai au cei ce/ poartă lângă inimă încărcata armă/ la pândă cu piedica trasă/ cuvântul“. (G.G.)