În numărul 9/ 2012 al revistei Orizont, citim un dosar Remember 100 Nicolae Steinhardt. George Ardeleanu, monograful monahului de la Rohia, în interviul realizat de Maria Niţu, vorbeşte despre acesta admirativ, dar nu-i ocoleşte excesele:
- Ca să fiu şi eu avocatul diavolului, având în vedere că i-aţi dedicat atâţia ani din viaţă, timp în care e ca şi cum v-aţi fi apropiat într-o intimitate de prieten, nu e riscul să-l vedeţi inconştient subiectiv, printr-o prismă de empatie, să-i găsiţi doar părţi pozitive? I-aţi găsit şi puncte negative?
- Există, desigur, le-am mai subliniat. De exemplu, în critica literară are foarte multe momente de indulgenţă. El singur mărturisea uneori «eu nu sunt critic, ci diletant», ceea ce nu-l împiedica să iasă în arena publică, să scrie cu fervoare, şi-n foarte multe cazuri foarte imprudent, legitimând nişte nonvalori, ceea ce duce tocmai la o relativizare a valorii. Astăzi, aceste nonvalori se legitimează prin Steinhardt, instrumentează în beneficiul lor entuziasmul de o clipă, necontrolat, al monahului de la Rohia. Cred apoi că acordă, mai ales spre sfârşitul vieţii, un credit excesiv românismului, ideii de românitate. Desigur, asta ţine şi de excesul de zel al convertitului. Nu cred, însă, că merităm asta... Mă rog, eu sunt mai «cioranian» la acest capitol....
Cum realizezi un învăţământ de calitate?
Conform studiilor realizate, a fost descoperită care ţară are cea mai bună educaţie din întreaga lume. Culmea este că programul elevilor şi cerinţele şcolii nu sunt cele mai severe, ci din contră.
Copiii finlandezi vor deveni cei mai pregătiţi profesionişti din lume, potrivit unor date recente. Din momentul în care Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a început în 2000 elaborarea Raportului pentru evaluarea elevilor (PISA), Finlanda a acaparat primele locuri ale podiumului în Europa, datorită excelentului său nivel educativ.
Pe durata primilor şase ani ai şcolii primare, copiii au la toate materiile sau la majoritatea lor, acelaşi profesor care veghează ca niciun elev să nu rămână exclus, acesta fiind modul în care se urmăreşte consolidarea stabilităţii emoţionale a elevilor şi încrederea în forţele proprii.
Pe durata acestor ani, nu se caută încurajarea concurenţei între elevi, nici a comparaţiilor competenţelor. Pe de altă parte, educaţia gratuită de la nivelul preşcolar până la universitate include gratuit orele, masa, cărţile şi materialul şcolar. Orarul şcolar începe de obicei dimineaţa la orele 8:30-9:00 şi se termină la 15:00, cu o pauză de prânz între 12:00 şi 12:30.
Timpul petrecut la şcoală însumează 608 de ore în şcoala primară, iar temele pentru acasă nu sunt excesive. Un alt secret al sistemului de învăţământ finlandez îl reprezintă cooperarea a trei structuri: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (Dan Istrate, Evenimentul zilei, 9 octombrie 2012).
Răspunsul la întrebarea din titlu: educaţie în sensul valorilor umaniste şi multe, multe resurse financiare. Ŕ bon entendeur, salut! (M.I.)