Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








De la Est La Vest

        de Daniela Firescu

Romanele siameze Bleadiuşka şi Stafia reunite sub genericul O lume de lepădat (Gellu Dorian, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009) realizează o radiografie a societăţii postdecembriste tributară încă perioadei comuniste, concentrând fiecare câte un studiu de caz revelator pentru fiecare interval observat. Intenţia compoziţională derutează, instanţa narativă este divizată artificial , exită doi naratori „Ilf şi Petrof”, substratul romanelor pare nonficţional, însă multiplii autori ficţionalizează copios pentru a menţine sugestia de veridicitate.

Aparent, romanele sunt siameze prin cordonul ombilical ce leagă cei doi naratori şi prin minuţiozitatea cu care sunt tratate cele două cazuri, însă conexiunea reală este expusă chiar în titlul sub care sunt reunite: ambele surprind o lume la limita umanităţii, la limita suportabilităţii, o lume „de lepădat”. Diferenţa majoră între cei doi protagonişti este că unul a contribuit la crearea ei, în timp ce celălalt trebuie să o suporte şi, chiar dacă poziţia unuia este privilegiată, revolta este prezentă în ambele cazuri, niciunul neconformându-se acestei lumi şi încercând să evadeze cu orice preţ.

Bleadiuşka investighează episodul senzaţional al morţii unui jurnalist din Basarabia şi al femeii ce i-a provocat indirect moartea. Aniela se dovedeşte un caz tipic de melodramă slavă: rămasă orfană în urma dispariţiei părinţilor în Siberia, trăieşte o iubire violentă (la modul fizic) alături de Vasea, este persecutată, sechestrată de soacră, hărţuită de potenţiali soţi, amanţi, iubiţi cărora se încăpăţânează să nu le cedeze, de unde şi porecla- bleadiuşka: „Regula ei era sfântă: nu putea refuza, dar amâna cât se poate, atunci când interesul îi cerea acest lucru.” Conduita sa inflexibilă are şi momente de repaus (în compania unui octogenar cu figură paternă), însă acestea sunt rare şi însoţite sentimente de culpabilitate. Portretul ei de seducătoare are ecouri din Rusoaica lui Gib Mihăescu, dar misterul rusoaicei este insuficient exploatat, totul este redus la obsesii senzual- sexuale. Mult mai reuşit este înregistrat periplul său când se întoarce din Italia ca să-şi recupereze fiicele rămase în Bălţi, Basarabia pentru a le asigura un viitor sigur în România.

Abordarea romancierului are influenţe sociologice - femeia ca marfă, ca obiect de schimb într- o lume unde totul este de vânzare. Aniela descoperă că frontiera România- Basarabia este una simbolică, însă în sens negativ: violenţă, corupţie, şantaj sunt prezente şi în România, într- o variantă uşor cosmetizată. Prietenii recomandaţi de ziaristul Sorin Cuieru sunt la fel înşelători ca acesta: Ieronim, Daniel, Săvel Traşcă sunt toţi disponibili să o ajute, dar mai ales să o seducă. Dezamăgită, renunţă la planul iniţial şi optează pentru siguranţa oferită, un târâm al făgăduiţei mai sigur sub protecţia lui Don Giuseppe – persuasiv, răbdător şi extrem de generos.

Stafia, romanul siamez ce se desfăşoară alternativ cu Bleadiuşka, tratează ipostaza opusă, a torţionarului, deşi în final şi fostul ofiţer de Securitate Svelţic poate fi considerat o victimă a sistemului. Acelaşi caracter de investigaţie jurnalistică poate fi decelat şi în cazul deconspirării unui fost securist. Simultan sentimentului de culpabilizare, oprobriului public este consemnat procesul de autoculpabilizare. Ameninţarea unui proces şi demascarea rolului activ în asasinarea elevului Mugurel Călinescu, acuzat că a umplut panourile şantierelor din oraş cu lozinci anticomuniste şi a scris pe zidurile Palatului administrativ „JOS CEAUŞESCU!”, reactivează remuşcările reprimate, camuflate într-o insomnie ce-l consumă de când a aflat de decesul elevului. Decesul a survenit în urma tratamentului pe care îl presupunea „Codul Radu”: experimentarea capacităţii „neoanelor cu filament de radiu şi plumb şi mai ales a fotoliului confortabil căptuşit cu plăci de plumb şi poloniu în care victima era aşezată şi lăsată să aştepte până aţipea, aşa cum cădeau în somn în fotoliul său pacienţii lui Freud, dar, evident, cu alt scop, fotoliu în care şi el Svelţic, va trebui neapărat să se aşeze şi să afle cum îşi va putea echilibra starea psihică.” Svelţic este victima unui proces de falsă empatie, în încercarea sa de a - şi justifica faptele devine indiferent faţă de victimele sale şi, paradoxal, se consideră victima lor.

Amoralitatea lui Svelţik cade sub incidenţa alienării, pentru că în ciuda viziunilor, halucinaţiilor în care este bântuit de stafia lui Mugurel sau a tatălui său, Mihai Călinescu (victimă a aceluiaşi procedeu de iradiere) nu renunţă la la practicile sale şi participă la asasinarea lui Ieronim Goldberg. Moartea acestuia uneşte cele două romane prin revelarea poetică a enigmei Bleadiuşkăi, a femeii inaccesibile.

Mai mult sau mai puţin siameze, romanele lui Gellu Dorian ating şi îmbină subiecte nevralgice, demonstrează relativitatea graniţelor, uniformitatea prezent- trecut , „Est – Vest”, într- o lectură incitantă şi agreabilă.

Nr. 04/2010
Şedinţa Comitetului Director al U.S.R.

Lansare de carte la Craiova
Gabriela gheorghisor

Evocare Romulus Diaconescu

Marin Sorescu în documente şi scrisori inedite
Florea Miu

Revista revistelor

Pagini de jurnal (II)
de Gheorghe Grigurcu

Modele morale (I)
de Adrian Popescu

Versuri
de Gabriel Chifu

Din jurnal (2003)
de Gabriel Dimisianu

Anul trecut la Paris
de Nicolae Prelipceanu

Formula personală a lui Romulus Bucur
de Dumitru Chioaru

Istoria are mereu nevoie de sînge
de Nichita Danilov

Feţele nesfârşite ale poeziei
de Paul Aretzu

Monografia străzii Mântuleasa
de Gabriela Gheorghişor

De la Est La Vest
de Daniela Firescu

Drumul spre Emaus
de Bucur Demetrian

Misterul simplităţii
de Bucur Demetrian

Evoluţia sfârşitului continuu
de Constantin M. Popa

Povestiri din „mica istorie”
de Constantin M. Popa

Partea de umbră a cuvintelor
de Florea Miu

Cum s-a impregnat modernismul de psihologie
de Ştefan Vlăduţescu

Cum s-a impregnat...
de Ştefan Vlăduţescu

Rugăciunea inimii, antidot la teroare
de Luiza Barcan

Note de lectură
de Dumitru Botar

Peştele pe uscat
de Marian Drăghici

Poezie
de Cassian Maria Spiridon

Poezia generaţiei 80
de Mircea Bârsilă

Un neloc unde eu scriu
de Ioan Lascu

„Nu îl cunosc pe acest om!”(I)
de Ion Militaru

Marea iubire
de Maria-Gabriela Constantin

Clasicism, romantism, artă creştină (II)
de Florin Caragiu

Lili Pancu – o viaţă dedicată artei
de Cătălin Davidescu

Poeme
de Nicolae Petre Vrânceanu

A fost o lume…
de Ion Floricel

Cadou de ziua lui Putin: asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia
de Romulus Preda

Japonia: ritualuri de sfârşit şi început de an (II)
de Ruxandra Mărginean Kohno

© 2007 Revista Ramuri