Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Six o’ clock: timpul povestirilor

        de Daniela Firescu

Tentaţia călătoriilor în timp ce combină sience fiction, romance şi mistery (The Time Traveler’s Wife, Somewhere in Time) pare să fi atins şi spaţiul ficţional autohton (v. Ioana Pârvulescu, Viaţa începe vineri), însă îi este imprimată o culoare locală, balcanic-fanariotă ce se mulează perfect caracterului magic, ezoteric şi halucinant al povestirilor din cel mai recent volum al Doinei Ruşti, Cămaşa în carouri şi alte 10 întâmplări din Bucureşti (Polirom, Iaşi, 2010).

Ceea ce singularizează demersul autoarei este intenţia de cartografiere afectiv-emoţională a unui oraş, de recuperare a suflului interior, „sufletului vesel al oraşului”, a spiritului miraculos, a euforiei, armoniei, intenţie explicitată, la nivelul personajelor, de căutările obsesive ale lui Iane Farmacistu în aflarea elixirului fericirii.

Recuperând o întreagă tradiţie livrescă (de la Caragiale la Mircea Eliade), toposul acestor inexplicabile transgresiuni este Bucureştiul surprins în arşiţa verii, într-o caniculă fabulatorie ce derulează filmul unor iubiri juvenile amplificănd senzaţii şi trăiri. Barometrul ce înregistrează oscilaţiile acestui teritoriu emotiv alege sunetul ca instrument de măsură, de captare a celor mai sensibile reverberaţii ce influenţează starea de spirit, mutaţiile pe care le traversează personajele.

Într-un Bucureşti foarte concret, cu străduţe consemnate fotografic / topografic, într-un spaţiu ordonat în care timpul este măsurat precis (municipalitatea achiziţionează un ceas cu melodie), sunetele sunt cele care disturbă această existenţă determinată, ele irump, plutesc deasupra străzilor, intră în rezonanţă cu spiritul oraşului. Sunetele se asociază caniculei, iau în posesie oraşul, cartierul Andronache, locuitorii lui, deschid canale comunicante între sufletele neliniştite, rătăcitoare în dimensiuni temporale paralele precum Madi şi strigătul ei „Cristiaaan!”, disipat obsedant în cele opt sunete ce prind viaţă în timp ce ea se stinge şi parcă îşi transferă în ele nu numai iubirea, ci chiar pe sine: „Madi văzuse cerul o clipă, dar încercase să caute din nou cu privirea silueta înaltă şi grăbită, dorindu-şi cu dorul morţii ca sunetul să-l ajungă din urmă”.

Întâmplările nu consemnează atât fapte, cât impresii, reacţii precum cele încercate de Lori, când îmbracă pentru prima oară cămaşa în carouri şi simte cum o invadează panica, „avea senzaţia că fiorul lănţos care o înfăşurase se desfăcea cu lentoare dintre carourile cămăşii, (... ) era o emanaţie subţire şi otrăvită care creştea din ţesătură, înfăşurând-o într-o teroare ceţoasă”. Mai mult decât o cămaşă a lui Nessus este o cămaşă peste care se destramă vălurile Mnemosynei – memoria ce conservă gânduri, sentimente, frustrări, „ultimele clipe din sufletul lui Iulică”. „Cămaşa cu fantome”, încărcată cu energii negative acţionează ca figură obsedantă ce declanşează, ori de câte ori apare, confuzie, conflicte, crime, unde istoria lui Iulică se intersectează fatal cu istoria lui Jojo-Marian, iar Lori intuieşte potenţialul malefic şi se descotoroseşte de ea.

Investigaţiile lui Lori sunt completate de experimentele lui Leonard: captate pe peliculă, fragmentele din viaţa real㠄cu oameni reali” se dovedesc destul de problematice: lansaţi în urmărirea unei puştoaice (subiectul filmului), Leo şi Miţu devin captivii propriului film, în comprimări şi dilatări temporale, încurcaţi de parola de acces (Cristian) ce funcţionează ca „o cheie spre cămara cu lucruri uitate”; ei rătăcesc printre firele invizible ce unesc personajele acestui puzzle narativ în care fiecare întâmplare se desăvârşeşte în următoarea. Astfel, Leo şi Lori se regăsesc într-o Poveste de Paşte, Cristian reuşeşte să o salveze pe Madi într-o altă poveste, în timp ce Moni recurge la succesive suspendări temporale pentru a evita finalul tragic al întâlnirii cu Dani. Dar cea mai spectaculoasă metalepsă îi are protagonişti pe Iane Farmacistul şi pe Ema-Bujorina. Tentaţia supremă a alchimiei îl urmăreşte şi pe Iane Farmacistu, stăpânit de ideea esenţei secrete a fericirii, care i se relevă în final în persoana alien şi uşor alienată a Emei: „Iane îşi imagina fericirea ca pe o zi de vară, când la poarta din Batişte se aude clinchetul vestitor, iar pe la ferestrele spiţeriei se vede broderia din poala unei rochii”. În timp ce strategiile defensive ale Emei eşuează în episoade ce o ţin captivă în perioda fanariotă într-un „prezent nesfârşit”, ea se substituie Bujorinei şi probează variante de mariaj cu Leţu Zidaru sau cu Nicolae mărgelarul, găsindu-şi într-un final împlinirea alături de Iane Farmacistu, iar Bujorina face saltul definitiv în viitor, domină confruntările de perspectivă cu Ema sporind mrejele de iluzie: „Vasăzică ăsta era viitorul, în care se putea face orice. Nu-i rămânea decât să iasă în stradă şi, ignorând cu totul cealaltă fiinţă, prizonieră, să-şi satisfacă în sfârşit plăcerile, la care numai ea visase”.

Cămaşa în carouri propune mai mult decât voiajări în timp şi aventuri romanţioase; prin spargerea graniţelor între lumi reale şi lumi posibile, prin supralicitarea excesului de realitate institue şi restitue o genealogie fabuloasă ce preface Bucureştiul într-un oraş fabulos.

Nr. 06/2010
Festivalul Internaţional Tudor Arghezi
de Horia Gârbea

Zilele poeziei în Olt

Simpozionul Național „Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu“ ediţia a VIII-a

Festivalul Internaţional - „Zile şi Nopţi de Literatură“

Revista revistelor
de Gabriela Gheorghişor

Din Jurnal (1999)
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (4)
de Gheorghe Grigurcu

Versuri
de Gabriel Chifu

Precursorii spiritului modern (1)
de Adrian Popescu

Noi, înlocuitorii
de Nicolae Prelipceanu

Fiare vechi şi-nmiresmate
de Nichita Danilov

Mircea Cărtărescu, nimic
de Dumitru Chioaru

Dimensiunile halucinante ale realităţii
de Paul Aretzu

Despre puterile văzute şi nevăzute
de Gabriela Gheorghişor

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Starea de iovie
de Ioan Lascu

Umbre şi lumini
de Constantin M. Popa

Six o’ clock: timpul povestirilor
de Daniela Firescu

Iubire sacră şi iubire profană
de Simona-Grazia Dima

Partea de Utopie
de Florea Miu

Mihai Duţescu şi terapeutica visului
de Ovidiu Ghidirmic

Nominalizări pentru Premiile U.S.R. pe anul 2009

Cărţi nominalizate la Premiile U.S.R. pe anul 2009, comentate în revista Ramuri

George Vlăescu – expresie a Şcolii Naţionale de pictură
de Bianca Predescu

Efectele metodei onirice în poezia lui Ion Chichere
de Mircea Bârsilă

De la biografie la politică şi cu popasuri în metafizică
de Mircea Ghiţulescu

Poeme
de Ioana Dinulescu

Festivalul Internaţional Shakespeare - ediţia a VII-a
de Nicolae Petre Vrânceanu

Un album – document al durerii noastre
de Luiza Barcan

Contradicţie şi libertate
de Florin Caragiu

Experienţa împăcării
de Ştefan Vlăduţescu

Păpuşa de sticlă
de Ion Catrina

Manual de visătorie
de Tudor Nedelcea

Poeme
de Nagy László

© 2007 Revista Ramuri