Bucovina are ceva în plus faţă de celelalte zone frumoase ale ţării. Credinţa şi civilizaţia oamenilor îi dau nobleţe. Nume importante de artişti vin de acolo. Nu mai vorbim de minunatele mănăstiri.
Roxana - Diana Baltaru este o tânără poetă de nouăsprezece ani, născută la Rădăuţi. Este foarte talentată, având intuiţii estetice remarcabile. Scrie o poezie plină de ingenuitatea vârstei şi de pitorescul ţinutului natal. Aşa cum la Cătălina Cadinoiu se configurează elemente specifice mitologiei deltei, la Roxana - Diana Baltaru se simte freamătul imaginarelor păduri de fag. Absolventă de liceu, a obţinut o bursă de studii în Anglia. Sper din tot sufletul să nu piardă îndeletnicirea nativă a scrisului.
Paul Aretzu
Ziua care nu a putut să înceapă
a plouat mult îmi place ploaia cu măsură
pe aşa o vreme mamele se ascund în bucătăriile- balcon din maieuri le ies braţele mari ca nişte aripi desprinse de corp apărând şi dispărând în aburii de ciorbă
nimic nu e mai frumos decât o plimbare pe străzile înguste unde mirosul de mâncare se confundă cu mirosul de iubire
câteodată acesta rămâne prins în hainele agăţate la uscat şi posesorii devin mai buni
din Rynox se vede o lumină puţin spălăcită aşa cum îi stă bine unei lumini calde
pentru că acolo copilăria se încăpăţânează ţinându-se strâns de un pahar de vodcă
a plouat şi steagul deasupra primăriei e curat -o curăţenie roşie galbenă albastră care nu mai închipuie nimic
de altfel cine s-ar mai încumeta să facă rezumatul unor puncte de suspensie
Telegramă Tamarei
pereţii se apropie încet şi sigur (în fiecare noapte aria camerei scade cu cel puţin 2 cm) (deşi nu se aude nimic şi nu cade nimic)
în ţesătura ciorapilor fini am surprins crescând cu unduiri aproape feminine dragostea de schimbare
mă găseşti acasă în camera permenent încuiată ca într-o fiolă cu spirt
Sinestezii de PrimăVară
am scris într-un caiet vorbele bicăi Raveca -să nu le pierd le-am recitit în ficare seară cu drag şi aşa le-am pierdut.
I. îmi place mirosul de ploaie primăvara ca atunci când nişte braţe calde alergau cu mine în strânsoarea lor mirosind a fân a măceşe apoi soba ciorapii tricotaţi uzi tălpile mici încreţite lipindu-se de cuptor de mâini ca de o respiraţie fierbinte respiraţia casei unde am pus ghivece cu seminţe de lămâi unde corpuri goale uscate de muşte albastre şi albine parcă reveneau la zbor
erau primăveri nehotărâte şi ghiocei mari rotunzi stropiţi de un noroi subţire la fiecare ploaie via via ca un balaur verde răpea întunericul îl ascundea în dosul frunzelor ei mari ca nişte urechi de elefant acolo ploaia nu intra niciodată în casă fără să bată la uşă cu stropii ei ovali mirosind a răşină a smoală a iarbă tăiată de seceri copacii mici loveau poarta aceea grea din lemn cu capetele lor despicate de parcă voiau să-şi ia trunchiul tatălui înapoi cu vopsea verde cu zăvor cu tot
dimineaţa aerul era amorţit de atîta ploaie copacii mici îşi pocneau încheierurile sângerând cu verdele lor de clorofilă iar Ele scuturau covoare lungi plate şi albe ca nişte pisici de mare uriaşe acolo covoarele răcneau din sufletul lor în carouri răcnetul răcnetul ca o tuse seacă împiedicată de praf primăverile acelea ajungeau adesea până la nările mari moi ale lui dumnezeu mai ales când oamenii aduceau focul din vatră pe ogoare
acolo pământul nu a fost niciodată ecologist din contră era rece era ca un titan cu pulpe de piatră până auzea urletul plin de turbare al drujbelor portocalii şi mirosul de plastic topit îmbrăţişându-l ca o aripă atunci se înmuia pământul de drag de bucurie din măruntaiele lui aburinde ieşeau jubilând miriapozii
Poemul emirului maidanez
amicului meu G.
mi-l închipui dormind învelit în roşii decojite
şireturile îi leagă mâinile de un gramofon din care ies piese neomoderniste şi fete cu ţâţe moi
l-am cunoscut în vox avea degetul mic despicat părăsind pentru două minute avangarda tinerilor
din degetul lui G. curgea sânge, curgeau tenişi albi comete mari
G. îşi conduce maşina fără permis şi tot fără permis intră seara în corturi de plapumă trezind câinii din livezi şi din suflete
mă gândesc la G. cum doarme pe un joint din mătase în care am îndesat şi o cămaşă lungă de noapte
Povestea mea cu Aleksey
* era iarna când Aleksey venise cu măsa şi încă vreo patru mătuşi făceau comerţ cu globuri şi nucă măcinată în două zile respiraţia lor slavonă umplea piaţa şi îngheţa copitele cailor
se cazaseră la nanu Victor lui Aleksey îi era frică de lumina şi zgomotele acelea din sufrageria oamenilor care nu dorm niciodată aşa l-am cunoscut, strecurându-se prin scândurile gardului care trosniseră brusc sau era doar bătaia din tâmplele sale roşii
am venit alergând să fac dreptate dar Aleksey a stat atât de cuminte sub loviturile pumnilor mei mici încât începea să semene cu ursul Gim de pe cuptor şi m-am trezit mângâindu-i urechile: ,,da să ştii că eu tot te spun c-ai rupt gardu
l-am luat de mână ca să-l conving că nu e nimic rău în sufrageria lui nanu Victor
ne-am ascuns după o movilă de lemne încercând să vedem prin lumina aceea monstruoasă care îngălbenise geamurile mi-a spus că nu se teme de lumină ci de braţul mamei în asemenea seri devine cald şi face să transpire în jur obiectele şi oamenii iar cuvintele au un miros înţepător de rachiu şi murături
* îmi plăcea de Aleksey pentru că ştia un pic româneşte mă învăţase să număr ,,adiii, ,,triii, ,,citâriii şi mă credea când îi povesteam despre existenţa tigrilor din carpetă
îmi plăcea de Aleksey pentru că l-am pus să fure un glob în formă de înger de la mamă-sa îmi plăcea că a venit bătut, doar cu o ciocolată Krupskaia şi l-am alungat drept pedeapsă în lumina monstruoasă, galbenă, la nanu Victor
de la o vreme eram prea apropiaţi şi uram asta mărisem tributul cu Krupskaia şi globuri cu îngeri dar el rezista eroic în pulovărul de lână era îndesat, blond, cu ochi albaştrii mirosea a patria lui plină de trenuri ah, trenurile care au plecat cu bicu Gheorghe
jucam ascunsa, număram cu nasul în carpetă m-a prins de spate şi a vrut să-mi şoptească secretul parcă nu mai respira şi sigur bătăile inimii sale imprudente îmi rupseră un fir de păr am plâns şi l-am gonit din nou cu o ură mai în vârstă decât mine
s-a întors tiptil, încărcat de globuri iar eu, prefăcându-mă că dorm l-am lăsat să-mi sărute obrazul şi să mă încoroneze cu bomboane de pom
când a plecat era trist şi mă îmbrăţişă cu palmele lui albe, deschise, ca două pisici de mare
l-am pârât în ultimul moment ,,nanuu, Aleksey a rupt gardul de la pomăt... * a doua zi în torace se năştea pentru prima dată un gol ca o gaură neagră, ca un vortex, care spulberă totul de la plăcerea de a planta portocali la numele tatălui şi-mi aducea chipul îndesat al lui Aleksey pe care îl primeam cu cea mai mare silă şi iubire pe care aveam să o simt vreodată
mi-a tras Bica Raveca o privire scurtă şi albastră pe sub batic, mi-a luat febra şi m-a deochiat cu cetine ,,ptiu, Roxanică, da tu, bucovineancă aşa cu gropiţe în obrajori plângi după un rus, doară nu eşti smintită?
atunci mi-am şters nasul cu mânecile de la compleu am urcat în pod de unde am coborât, triumfătoare, lădiţa cu globurile şi bomboanele de cacao de la Aleksey cu care am împodobit un brad de toată frumuseţea fără să mai cheltuim vreun ban pe ghirlande
Despre ţara mea
ţara mea este o tipă cu sânii lăsaţi- poeţii i-au stors pântecele prin crâşme şi parcuri în orele acelea când naţionalismul usucă gurile
sunt zile în care pleacă ai mei de-acasă şi tencuiesc pereţii până în timpane, ţara mea vine se aşază pe fotoliu- discutăm ca între fete
bârfeşte Ianuş că ţara mea ar fi o curvă
ieftină şi frumoasă chiar foarte frumoasă trăişte în noi ca în nişte bordeluri cu lumină roşie
de 1 decembrie, încoronată de moaşte ţara mea dansează goală pe sarmale şi cozonac
eu sunt vinovată pentru că eu mi-aş face o operaţie de schimbare de patrie fără să clipesc
respir acolo unde se aud informaţii
importante respir în urechea ţării mele bucovina este locul unde rusul a sărutat ţara mea cu limba lui subţire şi lungă
când o să fiu mare o să devin un italian o să umblu din om în om ca să ascult povestea ţării mele de care mă voi îndrăgosti aşa ca Richard Gere o să am bani pentru pungi
şi cuburi de gheaţă cu care o sa-i lipesc basarabia la loc
