Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poeme

        de Gheorghe Izbășescu

Descrierea unor urmări (2)

I. Două lacuri asemănătoare

De lângă Trotuş până la fereastra

apartamentului meu

se întinde lacul oraşului ca o miniatură

a Baikalului siberian: amândouă

cu o memorie asemănătoate la lectură

că dacă dai foaie după foaie

în pripă auzi o rumoare:

scâncete încălecate unele peste altele

că-şi blestemă ursita fiecare

că ocnaşii-localnici în ambele lacuri

cândva în miezul apelor s-au scufundat

după minele de aur părăsite –

şi în ambele: o imagine din copilărie

le-a călăuzit inimile năruite

dar când s-au întors între pâlcuri de trestii

se mai vedeau doar cristale de gheaţă

din creierii infirmi

pe ramurile mestecenilor plutind la suprafaţă.

 

II. Râsul galben din adânc

Asemenea expediţii fiziologice am făcut

şi eu cu prietenii vara cuprinşi de ambiţii

însă trecea o toamnă până răzbeam acasă:

că indicaţiile celor dinainte

le confundam dedesubt

cu morţii ce oficiau în temple pe terasă

încât ne prindea iarna: de umblam pe străzi

cu bastoane pentru orbi bâjbâind

ca-n biblice vremi spuse de istorii

până ne-am lecuit de ispite notorii

dar azi? râsul galben din adânc pe buze

umilit ca pe-o medalie-l port

şi râsul galben din adânc pe negândite

mi-a făcut mâna dreaptă galbenă de tot.

Descrierea unor urmări (3)

I. Prin lumi paralele

Soarele după deal coborâse şi repede

l-a urmat Pelerinul

printre norii roşietici veniţi în năvală

dar eu nu l-am mai ajuns să-i transmit

mesajul din cetatea boreală

că prin lumi paralele călătoream

ca nişte ventilatoare

iar din tunel cum să ne mai zărim steaua

de pe acoperişul de şindrilă

cu hornuri fumegând de păsări călătoare?

desigur: ce era în mine

nu mai era împrejur

şi ce era împrejur

se rezema de ziduri moi ca aluatul

prin contrabandă aduse din cetatea boreală.

II. Unde e echilibrul sorţii?

Astfel mi-am părăsit satul dându-mi seama

că imaginile de fontă ne-au absorbit chipul

rătăcit prin anumite părţi ale anului

încât toamna acum îşi salva

plânsul inexprimabil

doar din manuscrisele ce muza mi le pierduse

în gară printre rucsacuri şi huse

toamna ştia că porţile de acasă

mi-au mânjit faţa cu sânge la plecare

ca sufletul ridicându-şi fruntea suavă

dintre perne să se încredinţeze

dacă pentru amintiri ce ne-au fost complice

goarnele sfinte vor trâmbiţa sus pe metereze

numai că tot ce era în mine

nu mai e împrejur:

atunci unde vei găsi echilibrul sorţii

cu degetul să-l atingi?

mă întreba muza văzând că licuricii

noaptea trec pe lângă noi fără să ne observe

după ce într-un birt ne-am lăsat la mese

păpuşi mecanice îndestulând cerşetorii

cu aripi de îngeri din cutii de conserve

atunci geamurile birtului ni s-au izbit

de ochi

atunci vederea ni s-a ascuns în vârful

stâlpului de telegraf de peste drum

şi tot de-atunci cu un baston pentru orbi

o mai caut cu pleoape de fum.

Anatomia unor obsesii (2)

Şi azi Pelerinul aduce aceleaşi veşti

în oraş

de la ospeţele înţelepţilor dar noi

de cum ni se arată

ne ascundem la adăpostul melancoliei

făcându-ne mici ca nişte copilaşi

vocea lui însă ca o limbă de clopot

ne sună insistent la ferestre

încât avem feţele muşcate de lacrimi

ca nişte coli scrise pe întuneric

totuşi nu îndrăznim să-i spunem

că fericirea lui nu e acolo unde o caută:

că ordinea memoriei i-a inversat drumul

iar acesta cum îl vede se prăbuşeşte speriat.

Vibraţia înserării

Numai după ce-şi spăla pletele cu lăptişor

de matcă

în vibraţia înserării Pelerinul se apropia

de biserica de lângă podul de pontoane

construit de el peste Trotuş cu migală

apoi sta la pândă: să venim noi pe furiş

dintre pereţii cu lumânări aprinse

apoi trecea încetişor dintr-o parte

într-alta

crestând în grinzi o imploraţie cu dalta

o imploraţie către heruvimii rezemaţi

în suliţe din obişnuinţă la paza uşilor sacre

ca vreun demon

să nu tulbure credinţa zugrăvită în icoane

abia atunci taina celui spălat cu lăptişor

de matcă

fără să vrem ne cuprindea: ştiind dintr-odată

că vorbele noastre nu mai erau ale noastre

ci ale demonului

ce fluiera pe lângă ziduri vesel şi nepăsător.

(Din volumul în lucru: Pietonii lui Pan)

Nr. 10/2010
Ședințele USR

Atelierul național de poezie „Serile la Brădiceni“ - Ediția a XIV-a, 2010
de Olimpia Bratu

„Literatura modern㓠-ediția a II-a

Revista revistelor
de Gabriela Gheorghișor

Din Jurnal (1997)
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (8)
de Gheorghe Grigurcu

Versuri
de Gabriel Chifu

Viena, dincolo de ea (2)
de Adrian Popescu

La ce bun revistele?
de Nicolae Prelipceanu

Despre măsura vieții
de Nichita Danilov

Portretele de cuvinte ale lui Andrei Ileni
de Dumitru Chioaru

Vieți (aproape) irosite
de Gabriel Coșoveanu

Un erou al timpului nostru
de Paul Aretzu

Nimic de negociat
de Gabriela Gheorghișor

Cerc și punct
de Bucur Demetrian

O poetică a scriiturii
de Ioan Lascu

Loisir creativ
de Daniela Firescu

Reflexul creator al trăirii
de Florea Miu

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Poeme
de Viorica Răduță

Poeme
de Gheorghe Izbășescu

Realitatea din jurul inimii
de Mircea Bârsilă

Poezii
de Cristian Belodan

Rugăciunea fără sfârșit
de Florin Caragiu

O carte esențială
de Luiza Barcan

Pelerinaje la porțile misterului
de Aurelian Titu Dumitrescu

uleioasă suferința
de A. A. Șișmanian

Arvo Pärt, Constantinopolul și muzica sacră
de Elena Dulgheru

W. S. Merwin, poet laureat al Statelor Unite ale Americii
de Mihai Posada

Interferențe culturale
de Constantin Lupeanu

O vară în aerul rece al istoriei
de Ștefan Vlăduțescu

Perseverență și cunoaștere
de Petre Ciobanu

O „lume“ în două decenii
de Petre Ciobanu

Profilul unui poet original
de Ovidiu Ghidirmic

Semnal editorial
de Florea Miu

Mallarmé. Politica sirenei (II)
de Jacques Ranciere

© 2007 Revista Ramuri