Rodul unei neostenite cãutãri

Sfârşitul anului 2010 a marcat, printre evenimentele editoriale ale primului deceniu din mileniul III, apariţia în serie nouă a unei lucrări ştiinţifice de referinţă pentru cultura românească din toate timpurile: primul volum al vastului repertoriu intitulat Mărturii româneşti peste hotare (Albania – Etiopia), al regretatului cărturar Virgil Cândea. De la plecarea dintre noi spre cele veşnice a savantului se împlinesc pe 16 februarie patru ani.

Neterminată, prima ediţie a lucrării a fost tipărită la Editura Enciclopedică în două volume, în 1991 (volumul I: „Austria – Grecia“) şi în 1998 (volumul II: „India – Olanda plus adăugiri la Albania – Grecia“).

Repertoriul, pentru a cărui alcătuire academicianul Virgil Cândea a trudit pe parcursul întregii sale vieţi, consemnează un număr impresionant de creaţii româneşti şi de izvoare despre români aflate în colecţii din întreaga lume. Noua serie, publicată sub egida Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, a fost publicată la Editura Biblioteca Bucureştilor şi lansată în aula Bibliotecii Academiei Române în noiembrie 2010. De retipărirea şi întregirea repertoriului s-a ocupat cu mult devotament fiica savantului, reputata orientalistă Ioana Cândea-Feodorov, editorul coordonator al lucrării. Acest prim volum al Mărturiilor româneşti peste hotare apărut în serie nouă, reprezintă însă doar începutul unui demers de anvergură pentru că, după moartea lui Virgil Cândea, au rămas, între alte preţioase bunuri culturale, circa 10 000 de fişe manuscrise aflate în diferite stadii de finalizare, precum şi un volum impresionant de alte materiale documentare ce urmează să întregească repertoriul. La finalizarea sa, preconizată în următorii trei ani, se vor mai adăuga încă alte patru volume. Nota editorului, semnată de Ioana Cândea-Feodorov, precizează că în primele două volume este reeditat, cu corecturi şi adăugiri, materialul din prima ediţie a lucrării, că volumele III şi IV vor cuprinde materialul inedit păstrat în arhiva autorului, iar volumul V va fi dedicat indicilor întregului repertoriu.

Cuvântul înainte al cărţii aparţine însuşi autorului. Academicianul Virgil Cândea subliniază dintru început unicitatea şi importanţa demersului său: „Patrimoniul cultural al unui popor este format nu numai din creaţiile păstrate în ţară. În afara bunurilor pe care poporul respectiv le are în proprietate fizică, el deţine un drept imprescriptibil de proprietate morală asupra tuturor celor create pe teritoriul său, dar înstrăinate de-a lungul timpurilor. El manifestă, de asemenea, un legitim interes pentru izvoarele istorice şi operele literare sau artistice datorate altor popoare, care oglindesc fragmente din trecutul său şi contribuie la cunoaşterea culturii şi civilizaţiei sale. Aceste categorii de bunuri sunt descrise în cartea de faţă. Este primul instrument de informare cu asemenea temă realizat la noi şi, foarte probabil, în cultura mondială (s.n.)”.

Numeroasele călătorii de studiu întreprinse de autor de-a lungul vieţii pe mai multe continente au vizat, dincolo de scopul imediat al acestora, şi o documentare constantă asupra bunurilor culturale româneşti răspândite pretutindeni în lume. Constituirea unei imagini despre români în cultura altor naţii, felul în care noi „ne-am acreditat în conştiinţa altor popoare”, l-a preocupat, de asemenea constant, pe Virgil Cândea. El continuă astfel în contemporaneitate tradiţia medievală a cărturarilor români (Grigore Ureche, Miron Costin, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir) interesaţi de izvoarele externe ale istoriei noastre încă din veacul al XVII-lea.

Virgil Cândea oferă şi prin acest impresionant repertoriu, mică parte totuşi din vasta sa operă cărturărească, un model de patriotism autentic, sincer, lucrător şi civilizator, de care posteritatea ar trebui să ţină seama măcar de acum încolo. Credinţa nestrămutată a savantului este cât se poate de elocvent cuprinsă în aceste cuvinte: „Poate că nu există alt popor care să fi înţeles aria de manifestare a dărniciei sale culturale atât de larg ca poporul român. Pentru români, întreaga zonă a Mediteranei Orientale a însemnat teritoriu de acţiune culturală. Multe din monumentele care împodobesc astăzi aşezăminte celebre de la Muntele Sinai şi Muntele Athos până în insulele Mării Egee, multe din operele de artă plastică păstrate la Ierusalim, Istanbul şi Atena şi în atâtea alte părţi din Europa de sud-est sau Levant au fost create din iniţiativă românească sau de artişti şi meşteri de la noi”. Numeroase dintre mărturiile culturale ale românilor prezente dincolo de graniţe se datorează ajutoarelor în opere de artă, odoare, manuscrise şi cărţi oferite de Ţările Române aşezămintelor ortodoxe din Orientul Apropiat şi Peninsula Balcanică de la mijlocul veacului al XVI-lea şi până în 1863, anul secularizării averilor mânăstireşti. Pe cele mai multe dintre acestea, repertoriul de faţă le consemnează, readucându-le astfel, simbolic, în patrimoniul nostru cultural şi spiritual şi ajutându-ne să ne conturăm o imagine pozitivă şi încurajatoare asupra rolului civilizator pe care l-au jucat românii în epoca medievală.

Se cuvine să amintim că neobositei râvne de cercetător a lui Virgil Cândea i se datorează descoperirea, în 1984, a manuscrisului latin al lucrării lui Dimitrie Cantemir, Istoria creşterii şi descreşterii Curţii otomane, în arhivele Houghton Library (Universitatea Harvard, S.U.A.).

Reluarea şi completarea Mărturiilor româneşti peste hotare reprezintă un gest cu însemnată valoare ştiinţifică pentru că această lucrare, odată finalizată, se va constitui într-un nepreţuit instrument de lucru pentru toţi cărturarii interesaţi să construiască o imagine corectă şi convingătoare asupra rolului şi destinului cultural al românilor de-a lungul timpului. Şi, de ce nu, această parte a operei lui Virgil Cândea ar putea ajuta la refacerea mult încercatei noastre demnităţi naţionale.