Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Pământul văzut de sus

        Mircea GHIȚULESCU

După un volum de proză nonfictivă (Taximetrist la New York) demult epuizat și demn de reeditat, Mircea M. Ionescu își sublimează experiența americană în câteva piese de teatru de o importanță aparte pentru dimensiunile planetare pe care înțelege să se înscrie ziaristul de vocație mascat în faldurile cortinei de teatru. Acel ziarist atent la zgomotele zilei nu dispare dar nu se mai ocupă de fapte mărunte ci de fenomene semnificative la nivel global. Totuși, autorul va fi totdeauna ușor de identificat între personajele sale prin patosul cu care se implică într-o controversă asupra falselor principii democratice și libertare de sorginte americană. Deținuți în Statuia Libertății  este numai un inspirat paradox ce  surprinde condiția absurdă a omului aflat,  pentru totdeauna,  în capcana libertății absolute ce devine captivitate absolută. Dacă nu cumva libertatea devenită statuie încetează să mai existe. Sunt întrebări neliniștitoare pe care autorul le strecoară dibaci într-o farsă în care un amator de libertate este împiedicat să și-o exprime. Un om liber nu are voie să escaladeze Statuia Libertății fără riscul de a pierde libertatea. Este atât de bine asimilată experiența taximetristului la New York care a fost Mircea M. Ionescu, în această parabolă dură despre limitele și defecțiunile visului american, încât piesa se poate transforma oricând într-un scenariu de trihller dar și într-o conferință foarte solemnă despre America și americani. Ideea finală a taximetristului de a transforma Statuia Libertății într-o închisoare de maximă securitate (după ce Blonda propune un bordel) este pe cât de funy pe atât de devastatoare. Pentru Mircea M. Ionescu american dream are multe secvențe de coșmar. O știam București New York, reîntoarcerea niciunde un document geopolitic atât de adevărat, de urgent  și presant pentru falsa libertate a omului de a trăi oriunde pe planetă încât nu există nici o explicație satisfăcătoare că  piesa nu a văzut încă „lumina rampei”. Sunt bulversante, amețitoare și extrem de sceptice „studiile comparatiste” pe care le strecoară autorul în piesele sale. De fapt, SUA este teritoriul marilor conspirații internaționale din care nu lipsesc niciodată rușii și arabii. Cum spuneam, Mircea M. Ionescu nu mai scrie despre probleme locale, regionale de mică însemnătate, ci despre Tratatul de neproliferare, Planul Reliable Replacement Warehead, spălarea creierelor și acțiunea subcorticală, despre gunoaiele din Vest care se depozitează în Est (Asasinul lui Churchill) etc. De aceea plutește totdeauna peste textele sale un aer de neglijentă generalitate care dă bine. Ziaristul îl dublează perfect pe artist fiindcă vine cu informații precise. Vom afla exact înălțimea Statuii Libertății și data aselenizării americane dar vom primi cu bunăvoință și informații despre progresele rușilor în cosmos, despre Laika, Valentina Tereșkova etc. Lucruri știute ce merită a fi recapitulate. Gânditorul începe să funcționeze după ce acumulează informațiile concrete ale jurnalistului. Mesajele autorului  sunt antimilitariste și ecologice. Tot ce se abate de la un cod natural, de bun simț al conviețuirii planetare este aspru amendat. Pare că a renunțat la lumea sufletească ce a fost dintotdeauna materialul artistului, preferând viziunea „a vol d’oiseau”. Sunt citate nume mari ale politicii mondiale, Bush, Putin, Blair, prințesa Diana ș.a.m.d. Suveran, autorul privește lumea din aeroplan și nu ajunge decât într-un târziu pe Pământ pentru a privi pe gaura cheii un meci de Dublu mixt.

Analistul sceptic al geopoliticii în Jucătorul de baseball, dramaturgul nu este mai optimist ca ființă afectivă. Dublu mixt este o veche poveste conjugală pe o nouă canava. Două perechi asemănătoare pe care micile deosebiri nu le diferențiază, dimpotrivă le fac să pară identice,  încep meciul vieții: un blond și o brunetă în colțul roșu, un brunet și o blondă în colțul albastru. Perechi mai obosite și mai lipsite de orizont decât aici nu găsești nici în Scaunele lui Eugene Ionesco. Cuplul de două sute de ani (împreună) al lui Ionesco a fost înlocuit cu două perechi de oameni tineri. M.M. Ionescu își pedepsește personajele pentru lipsa lor de speranță. Ar vrea ca viața lor să fie frumoasă  pe baza culturii și sportului, cele două dimensiuni ale civilizației pe care se întemeiază discursul umanist al autorului. Pare că nu există motive să fim adversari, dar traiul în comun le creează. Este o captivitate pe care unul sau celălalt nu o mai suportă. Autorul o pune pe seama lipsei de idealuri culturale într-o epocă a întrecerilor directe, corporale, sportive. Femeile sunt cele mai active, agenții acțiunii exterioare, în timp ce masculii sunt vegetale ce se ascund în calculatoare și transmisiuni sporti­ve. Este vorba, aici, de oboseala precoce a lipsei de imaginație, de saturația provocată de standardizarea exasperantă a existenței. Mircea M. Ionescu nu lasă nici o șansă, în această analiză, căsniciei contemporane, nici măcar adulterului. Dramatică această singurătate în dublu mixt, chiar dacă perechile se intervertesc. Nu gândul forței te chinuie, vorba autorului, ci forța gândului.

Nr. x/200x
Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2006

Lada de zeghe
de Anton JUREBIE

„Scriitorul și criticii săi“

Rezerve de entuziasm
de Gabriel Chifu

Mircea Eliade și gândirea mitică
de Ionel BUȘE

Trecerea Rubiconului
de Gabriel Dimisianu

Între trei continente
de Ioan LASCU

Urletul exasperării
Gabriela GHEORGHIȘOR

Lucrare întru rostul poeziei
Florea MIU

Paradigma feminității
Paul ARETZU

Centura de castitate
Bucur DEMETRIAN

O nație fantastă
Dania-Ariana MOISA

...și peste toate sunt o carte...
Ioana DINULESCU

Chenare cu îngeri
Valeria Manta TĂICUȚU

În căutarea fericirii (pierdute?)
Gabriel COȘOVEANU

Ale tinereții valuri… poetice
Luminița CORNEANU

Arta și știința
de Nicolae Prelipceanu

Aprilie, o aniversare, o carte
de Adrian Popescu

Teama
Anahit TOPCHYAN

Dimoviana (II)
de Dan Cristea

G. Călinescu, prozatorul
Marian Victor BUCIU

Corintul începe seria poeților. Primul pe listă, Ioan Es. Pop
de Horia Gârbea

Vladimir Dobocan
Emil Mladin

Inefabilul melancoliei
Petre CIOBANU


Daniel MUREȘAN


Iulian CARAGEA

IUBIRE ȘI LEGE MORALĂ. SUFERINȚELE TÂNĂRULUI WERTHER(I)
Ion MILITARU

Nu poți să pleci
Horia DULVAC

Adânc pe adânc
Ioana DINULESCU

Pământul văzut de sus
Mircea GHIȚULESCU

Mihai Stănescu între trecut și prezent
Cătălin DAVIDESCU

Henri Zalis - la ceas aniversar semnificativ
Mircea MOISA

Flori duhovnicești pentru mitropolitul Nestor Vornicescu
Tudor NEDELCEA

Patriotismul azi
Toma GRIGORIE

Vasili KANDINSKI (1866–1944)
Traducere și prezentare de Leo BUTNARU

© 2007 Revista Ramuri