| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Petre Ciobanu: eliberarea lui Geo Bogzade Ștefan VLĂDUȚESCUI. Vine o vreme când, fără a-i iubi mai puțin, începem să nu-i mai înțelegem pe profesorii noștri ca profesori. Este clipa când nu ne eliberăm, ci, prin această aparentă lipsă de respect, ne îndatorăm și mai profund. Este momentul în care preluăm, prin contact, obida responsabilității pentru ceea ce sunt și ce devin aceia care, prieteni spirituali, vin după noi. Când noi înșine simțim că am avea ceva de spus celor tineri, profesorii noștri ajung, chiar prin aceasta, un fel de maeștri. Întotdeauna profesorii îi învață pe alții, întotdeauna maeștrii-profesori creează. II. Păstrând ideea și încercând să evităm orice fisiune semantică bombastică, spunem că profesorul Petre Ciobanu ne vorbește binevoitor, decent, generos și delicat, ne vorbește printr-o carte (Geo Bogza între eseu și reportaj, Craiova, Editura Ramuri, 2007). Pe cât ceea ce spunem se poate apăra singur împotriva interpretărilor neoneste mai este încă ceva de arătat. Criticul literar Petre Ciobanu ne vorbește nouă prin intermediul lui Geo Bogza și ne vorbește profesoral, adică așezat, sistematic, coerent, coeziv și în actualitate. În fond, criticul nu face decât oficiul de a da cuvântul lui Geo Bogza, după ce mai întâi a instalat întregul decor hermeneutic necesar pentru ca opera să pară a nu fi opera receptorului, ci opera unei puneri în scenă a autorului fictiv. Odată definitivată scena de lectură, este atras irepresibil în ea spiritul creator. Criticul și scriitorul sunt oamenii aceluiași stindard creator. După cum scriitorul muncește asupra obiectului declanșator al creației sale, la fel criticul se raportează la obiectul interpretării sale. „Scriitorul nu lucrează la reproducerea imediată a actualității, arată Petre Ciobanu (p. 15), are nevoie, ca să construiască, de o perspectivă în timp pentru a îmbina reproducerea realității cu interpretarea ei“. Petre Ciobanu îi face o favoare de nerefuzat operei bogziene, o abordează doar atunci când perspectiva îmbinării temporale permite operei să stea alături cu interpretările ei. Cartea lui Petre Ciobanu despre Geo Bogza vine la stadiul maturității relaționării operei cu critica. După confirmarea valorii operei de către critica de întâmpinare, după impunerea operei în discuție ca model și ivirea pericolului ca modelul și valoarea să tindă a fi obnubilate, este necesară intervenția criticului. Acest om al punerii operei în istorie face critică de recuperare și reinstalare în istoria interpretărilor. Dincolo de fixarea scenei interpretative și punerea apoi în scenă, Petre Ciobanu lasă opera să se vadă în întregul semnificației sale, în întregul „deveninței“ semnificaționale, cum ar zice C. Noica. Prin interpretare, opera devine ceea ce este. Odată articulat mecanismul gândirii producătoare, demersul critic se dezvoltă constatativ. IV. Petre Ciobanu dă cuvântul operei bogziene ca eseu și reportaj, totodată. Reportajul se face cu elemente ale realului, eseul se face cu idei. „Cazul lui Bogza este particular, precizează autorul (p. 6), deși s-a manifestat mai întâi ca poet, facultatea dominantă a scriitorului o reprezintă realitatea ideilor, ceea ce îl situează mai aproape de categoria eseiștilor“. Aici găsim importanța studiului: situarea creației bogziene pe terenul eseului. Spiritul creator transformă realul în operă pe calea a două proceduri: procedură eseistică și procedură lirică. Prelucrarea realului devine operă. Gândirea producătoare se aplică asupra realului cu metode eseistice și lirice. Fără a se desființa ca reportaj, reportajul bogzian este eseistic și liric. „Geo Bogza, detaliază criticul (p. 74), e un reporter dublat de un poet“. Prin interpretarea sa, Petre Ciobanu intentează un proces lui Bogza-reporter. După judecarea critic comprehensivă a substanței semnificaționale și producționale a creației bogziene, profesorul-critic izbutește să ni-l prezinte pe Geo Bogza ca fiind mai mult decât un reporter sau poet: criticul îl eliberează pe eseistul Geo Bogza din inerțiile interpretărilor de până acum. Un scriitor blocat într-o interpretare este un scriitor „condamnat“. Petre Ciobanu ne face, profesoral, bucuria de a-l elibera pe Geo Bogza.
|