| Articole |
| Evenimente |
| Premii |
Poemele oraşuluide Aurel Antonie SolomonTraversez oraşul şi calc pe Istorie. În aer se simte un amestec de oraş vechi. Un cocktail de legendă, de izbândă, de durere, de credinţă. Traversez Oraşul şi dansez pe plaja lui. Simt o muzică interioară cotropitoare, neasemuită. Ascult un ecou izvorât din clădiri şi statui. Oraşul acesta este un Trofeu al simţirii, al iubirii. Trebuie, doar, să-l câştigi, să-l meriţi. Eu tot mai cred Dacă la noapte n-ar mai fi întuneric, Dacă mâine n-ar mai fi lumină, Dacă ar înceta zborul păsărilor Şi dacă apele ar încremeni în vaduri, Eu tot mai cred în şansa vieţii. Dacă pomii n-ar mai înflori, Dacă iarba nu ar mai creşte, Dacă toate sunetele ar amuţi Şi dacă oamenii n-ar mai visa, Eu tot mai cred în şansa vieţii. Eu sunt optimist Şi visez cu ochii larg deschişi Şi cu mintea racordată la viitor, La oraşul îmbarcat pe corabia timpului Spre ţărmurile imaginate de noi. |