Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poezie

        de Nicolae Petre Vrânceanu

A fost odată Patria?!

De milenii, comori-oseminte

stau răspândite pe dealuri şi-n lanuri,

pe câmpuri de luptă,

în ştiute şi neştiute morminte!

Dacă nici în pământul, străveche

placentă maternă,

nu mai credeţi, nu vă regăsiţi

nici fraţii, părinţii ce v-au zămislit,

izvorâre perenă,

nepăsători veţi uita datoria

de a-i pomeni,

de a-i cinsti, despre memoria lor a rosti.

Ce se-ntâmplă cu voi?!

Diavolească distrugere

vă macină sângele

şi iubirea din inimi o şterge.

În ce credeţi atunci, fără Dumnezeu, fără strămoşi?

Roboţi fără suflete, doar dormiţi, nu trăiţi,

marionete în sforile jocului vă lăsaţi somnolând,

nu aveţi îngeri de pază, sunteţi umbre de gând,

nişte frunze uscate plimbate de vânt,

nisip din pustiuri adus de furtună,

în seceta aspr㠖 secată fântână.

Refuz, alături de voi să trăiesc renunţarea

la viaţă, la visuri, la tot ce e sfânt,

doar „pâinea şi circul” pentru voi mai contează

doar viciul şi scârba, sodomiţi ai planetei Pământ!

Despre ţară şi neam voi vorbiţi la trecut,

parcă mamă şi tată nu aveţi, n-aţi avut,

ce-i sublim, adevăr şi curat, necinstiţi,

sângele strămoşesc îl înveninaţi, îl batjocoriţi.

Vă permiteţi să credeţi că totu-i un joc

pentru mintea-vă stearpă de-atât nenoroc

dar vă spun, ţărâna şi ţara au fost şi vor fi,

rădăcini sunt părinţii, adâncite prin fii!

Dacă ştiţi sau simţiţi ce simt eu acum,

mai e timp, rătăciţilor, să găsiţi vechiul drum,

căci România oricum se va scrie,

există în noi, neseparată,

nu-i putem spune „adio” ori „a fost odată”,

nu-i un basm, o himeră ce se cere uitată.

 

Străvechi odor

Lui Virgil Carianopol

În zile de târzie primăvară,

corole dau culoarea lor luminii

şi holdele se rumenesc a vară,

triumfătoare roze-şi neagă spinii.

Braţele-mi simt cum înverzesc în ramuri

şi sângele zburând în ciocârlii,

trupul cum lin se unduie în lanuri

şi tălpile, cum îmi pătrund în glii.

În dulcea, luminoasa primăvară

am scos la drum covorul românesc,

culoarea lui, de grâu şi de secară,

cicoarea şi cu macii o-ntregesc.

Îl am de la străbunii mei, curat,

tracii cei vechi feriţi de munţii-castru,

ei singuri ştiu cum roşul s-a păstrat

îngemănat cu galben şi albastru.

Când lângă ei, sub râul arăturii

îmi voi aşterne somnu-n nefiinţă,

în câmpul de la marginea pădurii,

mă va-nveli cu calda lui velinţă.

Atunci, să ştiţi că vouă v-am lăsat

iubirea pentru-acest străvechi odor

voi, ce veniţi, păstraţi-l tot curat

şi daţi-l neîntinat copiilor.

Ajun de Crăciun

Coboară brazi pe străzile Craiovei

miros curat de cetină din munţi,

lumina urcă-n turlele Băniei,

luceşte ca un gând curat pe frunţi.

Mai trece-un an şi se ridică altul,

cum râul valuri poartă, fumegos…

Steluţe, clopoţei vibrează înaltul

ce ne pătrunde-n inimă duios.

Coboară brazi pe străzi în jos şi-n sus,

lucesc în soare turlele Băniei,

se-aud copii cântându-l pe Iisus

şi retrăim colindele copilăriei.

Zăpezile

Umbrele se spală

din ulciorul în zi prefăcut.

Cerul aplecat

nemureşte grijile noastre

prin azur ridicând

tumultul pământului

până pe vârfurile ninse

ale Carpaţilor,

din vechiul ţinut al Vrancei

până în zăpezile Parângului,

din Alba Iulia

şi Chindia Târgoviştei –

cântând Polul alb şi curat

al Iubirii.

Umbra din somn

Vino cu mine!

îmi zise umbra neagră

din somn,

şi mă bătu pe umeri,

apoi îmi arătă legitimaţia

cu chenar auriu

la pompele funebre.

Vin, de ce nu,

i-am răspuns,

doar ştiu Mioriţa

de mii de ani,

de când m-am născut.

Nr. 02 / 2012
Revista revistelor

Festivalul Literar „Mihai Eminescu” – Suceava

FESTIVALUL-CONCURS INTERNAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ

Din jurnal (2010)
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (20)
de Gheorghe Grigurcu

Versuri
de Gabriel Chifu

PERSONAJE MARGINALE IN INIMA ADEVARURILOR NOASTRE
de Marc Chambost

Retrăirea trecutului minunat
de Adrian Popescu

Recviem pentru George Whitman
de Nicolae Prelipceanu

D’ ale literaturii
de Nichita Danilov

Cealaltă Floarea Ţuţuianu
de Dumitru Chioaru

Proză americană
de Paul Aretzu

Un patriarh al fotografiei „literare”
de Ştefan Vlăduţescu

Seninul şi rugăciunea
de Simona-Grazia Dima

Plan B
de Constantin M. Popa

Erotica magna
de Ioan Lascu

Istorie mare, pentru păpuşi mici
de Gabriel Coşoveanu

Dansatori pe sârmă
de Daniela Firescu

Sentimente şi ritmuri
de Florea Miu

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Poezie
de Nicolae Tzone

Poezie
de Gheorghe Izbăşescu

Poezie
de Horia Bădescu

Plânsul lui Aerostate
de Mircea Bârsilă

Veghea lui Sîrbu
de Nicolae Oprea

Un anti-eminescian: Duiliu Zamfirescu
de Octavian Soviany

Salonul Anual al Artiştilor Craioveni
de Cătălin Davidescu

Poezie
de Nicolae Petre Vrânceanu

Gândacul care se chinuise tot timpul cât eu fusesem plecat
de Horia Dulvac

Vitrina cărților
de Nicolae Coande

„Mergând ca şi cum ai ajunge”...
de Florin Caragiu

Corăbierul cu palimpsest
de Florin Logreşteanu

Poezie
de Odile Mariana Florea

„LUPTA LUI IACOB CU ÎNGERUL”
de Ioan St. Lazăr

Maurice Maeterlinck – Simbolism thanatic
de Maria Tronea

Caragiale după Caragiale
de Ioan Lascu

© 2007 Revista Ramuri