Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Cîteva note ale autorului despre propria sa încercare literară

        de Gabriel Chifu

Spre sfârşitul anului trecut, am publicat un volum de versuri intitulat Însemnări din ţinutul misterios şi, între timp, m-am apucat să scriu un roman, după regula mea veche - a complementarităţii, odihnindu-mă de una prin alta. Mărturisesc că, deşi am început să lucrez cu program riguros la cartea de proză, nu reuşesc să m㠄desprind” de culegerea de poeme şi, mai mult, am intrat cu totul într-o stare sufleteasă foarte proastă, într-o depresie paralizantă. De aceea încerc un mic exerciţiu de terapie prin confesiune (e drept, un exerciţiu de un narcisism supărător: ştiu prea bine că un poet, după ce şi-a tipărit poeziile, trebuie să tacă, nu să se amestece în receptare, nu să-şi explice demersul). Totuşi, eu comit greşeala şi notez aici cîteva fraze pe această temă. Vorbind despre ce am intenţionat să fac, poate mă vindec şi izbutesc să merg mai departe cu scrisul meu. Aşadar:

Ce este ţinutul misterios? Simplu: este chiar lumea aceasta, cu interioritatea şi exterioritatea ei, este chiar lumea aceasta care mă cuprinde şi pe mine, ca parte şi, în fapt ( în cazul concret dat, fiindcă vorbesc în numele meu, din punctul meu de vedere), ca un centru al ei. Relaţia mea cu lumea şi cu mine însumi este căutată şi exprimată. Această relaţie dintre sine şi lume, dintre sine şi sine este cumva una de inadaptare, cum s-a considerat? N-aş zice, mai degrabă este vorba despre o inadecvare, o nepotrivire fundamentală între ins şi lume, între ins şi ceilalţi, între ins şi el însuşi. Ceea ce, în opinia mea,reprezintă condiţia naturală şi dintotdeauna a fiecăruia dintre noi. Întâi este nepotrivirea şi abia după aceea, întreaga viaţă, reprezintă o încercare de a atenua această nepotrivire, de a şterge asperităţile, de a îmblânzi lumea.

Însă adevărul meu nu este monocord, nu se rezumă la o unică stare: pornind de la borna aceasta de negativitate, ca punct extrem (inadecvarea, resimţirea prăpastiei care se cască între ins şi lume, între el şi el însuşi ), adevărul meu personal conţine o multitudine de stări, până la polul celălalt, pînă la starea de fericire/ de plenitudine/de perfecţiune, când insul se identifică/ este egal/ coincide cu lumea şi cu sine însuşi ori până la starea de infinitate atinsă a făpturii finite/ de finitudine învinsă, când insul se face totuna cu divinitatea. Această multitudine de stări o descopăr în mine şi caut să-i dau nume, caut să-i dau expresie verbală.

Din încercarea de a verbaliza propriile-mi stări, se naşte poezia. Se naşte natural, se naşte de la sine, se naşte liber, fără să asculte de vreo reţetă prestabilită (ba dimpotrivă, încălcând uneori normele!), se naşte ca albia unui râu săpată de însăşi apa râului, prin propria sa energie de nestăvilit. Aceasta ar putea fi marca menită să individualizeze demersul meu literar şi care îi dă, eventual, originalitate şi forţă: poezia este ceva viu şi nou, ceva care ia fiinţă, care capătă corp în faţa noastră prin onesta, şi dramatica, şi lipsita de precuţii aventură a unui ins care caută să-şi verbalizeze relaţia cu lumea şi cu sine însuşi. Multitudinea de stări sufleteşti, dar şi de stări ale minţii creează, consecinţă logică, o multitudine de atitudini stilistice/de edificii verbale - şi am numit prin aceste sintagme poemul. În mod normal, toate aceste atitudini stilistice/edificii verbale diferite ar trebui să fie, la nivelul întregului, contradictorii, divergente, incompatibile şi să se contorizeze cu semnul minus pentru poet care, nu-i aşa, la o privire în fugă, nu este „fixat stilistic”. Dimpotrivă, dat fiind elanul originar unificator care le-a generat, acela de a exprima adevărul personal de ins în lume cu toate nepotrivirile şi potrivirile sale, toate aceste paliere stilistice diferite se egalizează, se împacă: fiindcă se cade să te cauţi peste tot, chiar şi acolo unde s-ar putea să nu fii, ca să te găseşti; fiindcă pleci în toate direcţiile, ca să ajungi la tine însuţi, în centrul tău.

În legătură cu acest capitol al palierelor stilistice, ţin să pun un accent important: tema mea, căutarea de sine în raport cu lumea, oricât de „mare” ar fi, nu valorează mai nimic în poezie dacă nu determină/ nu duce la/ nu provoacă o expresivitate verbală puternică, memorabilă. În poezie, tema reprezintă doar combustibilul, ceea ce contează este zborul însuşi, aparatul care zboară, adică poemul în sine ca edificiu, ca obiect verbal final.

Nr. 03 / 2012
Craiova în primele decenii ale secolului XX
de Marcel Berendei

Cîteva note ale autorului despre propria sa încercare literară
de Gabriel Chifu

Însemnări la o aniversare
de Gabriel Dimisianu

Pagini de jurnal (21)
de Gheorghe Grigurcu

Dintr-o haltă părăsită
de Cassian Maria Spiridon

Chestiuni romane
de Adrian Popescu

Ani medii
de Nicolae Prelipceanu

Măştile poetului
de Nichita Danilov

Poezia ca salvare
de Dumitru Chioaru

Un Weltanschauung
de Paul Aretzu

Aşa grăit-a Eugen Negrici
de Gabriela Gheorghişor

Viața şi poezia în cărbune
de Ioan Lascu

Polemicele unui deceniu
de Ionuţ Răduică

Chemarea Polymniei
de Daniela Firescu

Reflexie în oglinda-labirint
de Daniela Firescu

Pagini despre «ultimii ţărani»
de Mihai Duţescu

Lirica analogică
de Ştefan Vlăduţescu

Lecția de singurătate
de Florea Miu

Pe pămînt străin
de Constantin Arcu

Hazlia poveste a Negustorului din Veneţia
de William Shakespeare

Cel de-al 64-lea Festival de la Cannes, 2011
de Marc Chambost

Poeme
de Victor Munteanu

Poeme
de Constantin M. Popa

Poezia lui Florin Iaru
de Mircea Bârsilă

Romanul vieţii (antum şi postum)
de Nicolae Oprea

Cultura, în Craiova de altădată (1944-1947)
de Alexandru Niculescu

Poeme
de Viorel Mirea

O poveste de dragoste ... socialistă
de Ioana Dinulescu

vitrina cărţilor
de Nicolae Coande

Păsările şi arta
de Florin Caragiu

Logică şi naraţiune
de Ion Militaru

Poezii
de Amalia Elena Constantinescu

Poemele oraşului
de Ion Munteanu

A fost, odată, un anticariat. Şi o galerie
de Luiza Barcan

Parodie
de Lucian Perţa

R E G U L A M E N T U L de organizare şi desfăşurare a ...

Zilele „MARIN SORESCU”

Revista revistelor

Calendar al scriitorilor din Filiala Craiova a USR

Poeme
de Nikiforos Vrettakos

© 2007 Revista Ramuri